Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

În cadrul ședinței din 22 martie anul curent, Guvernul a aprobat proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor din bănci, elaborat de către Ministerul Finanțelor în scopul îmbunătățirii cadrului legal existent în domeniu, de aliniere la bunele practici internaționale. Totodată, cum afirmă autorii inițiativei, aplicarea noilor reglementări va contribui la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită și prin asigurarea resurselor necesare pentru rezoluția bancară.

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

Orice persoană care deține o creanță față de debitor, înregistrată până la intentarea procesului de insolvabilitate, poate formula și depune în termenul stabilit prin hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate, o cerere de admitere a creanțelor

Codul fiscal prevede expres cazurile în care o creanţă care este nerambursabilă poate fi calificată ca datorie compromisă. Datorie compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care:

Procedura de restructurare – reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate, ce se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri, în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia

Plafonul deductibil al datoriei compromise a cărui termen de prescripție a expirat a fost majorat de la 1000 la 2000 lei. Modificarea a fost aprobată prin Legea nr. 214/2024 ce se referă la politica bugetar-fiscală și vamală 2025.

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Vineri, 24 mai anul curent, fiind publicată în Monitorul oficial, a intrat în vigoare Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, prevederile căreia au drept scop asigurarea aplicării eficiente și complete a măsurilor restrictive internaționale privind

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 25 februarie 2022 expiră termenul de prezentare a informației de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal. Potrivit prevederilor Codului Fiscal, subiecții vizați sunt: instituțiile financiare: informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice: informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare: informația privind contractele de asigurare;

În Monitorul Oficial din 4 martie curent a fost publicată Hotărârea nr. 6/14 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare din 24 februarie 2022, prin care a fost modificată Hotărârea nr.1/1/2022 privind cuantumul taxelor și plăților pentru anul curent.   Astfel, anexa nr. 1 la aceasta este completată cu punctul 4.14, lista tranzacțiilor pentru care CNPF nu va percepe o taxă fiind suplinită cu cele efectuate conform hotărârilor Curții Europene a Dreptului Omului sau în temeiul actelor judecătorești executorii în vederea transferului valorilor mobiliare pe/din numele statului. Amintim că, anterior, erau scutite de taxe tranzacțiile de moștenire a valorilor mobiliare, cele cu valori

În baza datelor declarate prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informaţiilor din surse indirecte”, Serviciul Fiscal de Stat identifică persoanele fizice cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor obținute și, respectiv, asigură declararea acestor venituri de către contribuabili, precum și colectarea impozitului pe venit aferent.

Compania „A”, înregistrată în Republica Moldova, a deschis un cont bancar (cont curent) în statul „B”, pentru anumite scopuri tangențiale activității sale

Согласно ст. 13 и ст. 14 Налогового кодекса (НК), субъектами налогообложения подоходным налогом считаются физические лица-резиденты, являющиеся гражданами Республики Молдова, которые не осуществляют предпринимательскую деятельность и

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 156/2024 (în continuare – OMF nr. 156/2024) a fost aprobat Modul de achitare şi evidentă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2025. Reieșind din prevederile OMF nr. 156/2024, achitarea plăților la bugetul public naţional (în continuare – BPN) în anul 2025 se efectuează în mare parte