Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Pentru anul 2023 calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.489/ 1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Șomerii vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj începând cu ziua înregistrării la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a statutului de șomer. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate persoanelor cu statut oficial de şomer

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

La data de 14.03.2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul SFS nr. 73/2024, prin care au fost operate un șir de modificări la Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352/2017 (Instrucțiune). Unele dintre cele mai importante modificări operate prin Ordinul nominalizat

 Ca rezultat al înstrăinării terenurilor agricole ce au aparținut gospodăriei țărănești (GȚ) „X”, fondatorii acesteia au decis lichidarea GȚ și, respectiv, a apărut necesitatea transmiterii fondatorilor tehnicii agricole și altor echipamente. În cazul dat, apar sau nu anumite obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit? În contextul situaţiei examinate este necesar de menționat că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 (Legea nr. 845/1992), întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

12-16 august 2024

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Fapta care are ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, înființate în temeiul tratatelor, sau ale bugetelor gestionate ori monitorizate direct sau indirect de acestea,

Potrivit art.57 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

Legislația în vigoare prevede expres obligația prezentării, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, beneficiarilor acestor plăţi (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art.901 şi art.91 alin.(1) din Codul fiscal) a informaţiei privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii (în continuare – Informație) (art.92 alin. (4) din CF).