Întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19) au dreptul să solicite subvenții de la bugetul de stat. Subvenția se acordă pentru indemnizațiile/salariile aferente șomajului tehnic şi/sau staționării în perioada 17 martie - 31 august 2020.  

Creșterea salariilor pentru angajații din sectorul bugetar este o prioritate a actualului Guvern. O declarație în acest sens a făcut astăzi ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei ședințe cu șefii Direcțiilor Finanțe din administrația publică locală. „Bugetul pentru anul 2020 va fi un buget al solidarității. Asta înseamnă creșteri salariale pentru majoritatea angajaților bugetari, dar și prestații sociale mai mari pentru persoanele cu cele mai mici venituri. Creșterea veniturilor populației este o prioritate a Guvernului și, atâta timp cât vom avea o creștere a productivității și respectiv a veniturilor la buget, suntem deciși să continuăm creșterea salariilor”, a declarat Natalia Gavrilița.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Pe parcursul anului precedent inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii au efectuat 1701 de controale, potrivit Raportului publicat de ISM. Ca rezultat al acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese–verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 9942 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care depăşesc riscul minim acceptat, stabilit la art.226/13 alin.(11) din CF. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare, a căror construcţie a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată, nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate.

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

În primele 4 luni a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 22,5 mld. lei, aceasta fiind în creștere cu 3,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 24,7 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 7,8 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului de stat în primele 4 luni a anului 2021 au constituit 14,0 mld. lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea s-au majorat cu 2,6 mld. lei. 

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

Ministerul Finanțelor este în proces de elaborare a unei strategii pe termen mediu privind salarizarea în sectorul bugetar. O declarație în acest sens a făcută astăzi de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Părțile au discutat despre Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, majorarea fondului de salarizare, precum și reformele preconizate în acest domeniu.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Contabilitate unică bugetară” – SI CUB și a regulamentului privind modul de utilizare a acestuia. Conform proiectului, proprietar al SI CUB va fi statul, iar resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea sistemului vor fi asigurate din bugetul de stat și sau alte mijloace financiare, conform legislației. Totodată, Conceptul stabilește că posesor și deținător al SI CUB va fi Ministerul Finanțelor.   Utilizatori ai SI CUB vor fi persoanele antrenate în procesul de evidență contabilă

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Ministerul Finanțelor informează că în primele 3 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 17,3 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 1,8 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 563,4 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,3 mld. lei.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Care este modul de calculare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care contribuabilul preconizează să acorde angajaților în luna martie 2021 un premiu anual pentru rezultatele obținute în anul 2020?   În temeiul modificărilor operate prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, începând cu 1 ianuarie 2021,

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.