În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica bugetar- fiscală și vamală 2025 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat reprezentanți ai asociațiilor de business, patronatelor și ai sindicatelor.

Regulamentul privind modul de efectuare a înscrierilor în conturile personale ale contribuabilului și perfectarea rapoartelor asupra obligațiilor fiscale, inclusiv asupra restanțelor, aprobat prin Ordinul nr.103/2005  al Ministerului Finanțelor, a fost modificat și prevede modul de completare a informației solicitate în anexele la documentul prenotat (privind analiza veniturilor la BPN corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri; a încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe UAT; a calculelor la BPN; a soldurilor restante la BPN aferente clasificaţiei veniturilor bugetare, administrate de SFS, cu excepţia obligaţiilor fiscale din evidenţa specială aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului etc.)  

În primele patru luni ale anului 2025, la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de peste 12,39 mld. lei, ceea ce constituie 29,8 % din sarcina bugetară anuală și cu 4,9 % mai mult decât în perioada similar a anului 2024. Ponderea cea mai mare o are TVA, cu circa 68,2 %, urmată de acciza, cu 24,7 % și de taxa vamală, cu 6,9 %.

Proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, cu excepția grădinilor și loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosință pe bază de contract, ar putea fi excluși din lista persoanelor care se asigură medical

Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de

În primele 8 luni, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au fost accumulate venituri de peste 7,8 mld. lei,

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) Codul fiscal a fost completat cu prevederi care permit persoanelor fizice de a-și deduce cheltuielile personale, acestea fiind stabilite prin art.352, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte pentru a determina venitul impozabil al contribuabililor.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii despre faptul că au fost efectuate modificări în modul de achitare și evidență a plăților la Bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2025, conform Ordinul MF nr. 156/2024 și Ordinul MF nr. 6/2025.

În nouă luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit circa 49,4 miliarde de lei, informează Ministerul Finanțelor. Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 21,6 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 27,8 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederilor noului Cod vamal, operatorii economici urmează să fie autorizați în vederea utilizării garanției globale. În acest sens, Serviciul Vamal autorizează utilizarea garanției globale, pentru acoperirea cuantumului drepturilor de import corespunzător datoriei vamale

În conformitate cu prevederile art.5) pct.5) lit.a) din Codul fiscal, rezident presupune orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

În primele șapte luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 37,7 mld. lei. Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 16,5 mld. lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal 21,1 mld. lei, anunță Ministerul Finanțelor.