Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Serviciul Fiscal de Stat are drept prioritate dezvoltarea și digitalizarea serviciilor electronice eficiente și calitative pentru contribuabili în vederea majorării gradului de conformare fiscală și crearea unui climat favorabil mediului de afaceri.

Prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024), articolul 20 din Codul fiscal a fost completat cu noi surse de venituri neimpozabile, după cum urmează:

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

În situația in care agentul economic realizează marfa prin intermediul unui proiect de asistență tehnică, aprobat prin Anexa nr.1 la HG nr.246/2010 (marfa fiind scutită de TVA si Accize), este scutită și de impozitul pe venit conform pct.3

Consiliul Municipal Chișinău a aprobat marți decizia „Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2024”.

Legea bugetului de stat pentru anul curent urmează a fi modificată. Un proiect în acest sens este elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Miercuri, 30 august curent, expiră termenul-limită de transferare la buget a dividendelor aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social de către societăţile pe acţiuni

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Potrivit prevederilor art.12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obţinut din repartizarea (distribuirea) profitului net între acţionari (asociaţi) ca urmare a deţinerii participaţiunilor (acţiunilor, părţilor sociale) la capitalul social, realizată în condiţiile stabilite de lege, de actul de constituire

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Interesul contribuabililor față de obligațiile fiscale reprezintă un subiect constant de actualitate și dezbatere. Odată cu încheierea perioadei de depunere a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (forma CET18), contribuabilii își pot exercita pe deplin drepturile sale fiscale.

În primele 4 luni a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 22,5 mld. lei, aceasta fiind în creștere cu 3,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 24,7 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 7,8 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului de stat în primele 4 luni a anului 2021 au constituit 14,0 mld. lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea s-au majorat cu 2,6 mld. lei. 

Întreprinderea ia în arendă un teren cu destinația non-agricolă de la persoana fizică. Se reține în acest caz impozit la sursa de plată?

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Agentul economic subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM) aplică regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din Codul fiscal (la cota de 4%), însă, pe parcursul anului (în luna septembrie) devine plătitor de TVA.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Conform art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor