În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, începând cu anul 2021, va fi anulată autentificarea cu login si parolă pe portalul www.servicii.fisc.md.   Astfel, unica metodă de autentificare în cadrul serviciilor fiscale electronice va avea loc prin intermediul sistemului „Cabinetul personal al contribuabilului”.  Autentificarea cu credențiale (login, e-mail și parolă) existentă la momentul actual pe portalul www.servicii.gov.md nu va mai fi necesară, aceasta fiind suspendată printr-un  anunț  publicat la data de 27.02.2020.

Unul din angajaţii întreprinderii noastre are viza de  reședință pe teritoriul din partea stângă a Nistrului. La instituţia medicală din localitatea din Transnistria în care locuiește angajatul s-a confirmat îmbolnăvirea acestuia de SARS-COV-2. Respectiv, persoanei i s-a eliberat certificat medical de incapacitate temporară de muncă. După vindecare, angajatul a prezentat la locul de muncă certificatul medical. Cum urmează să fie achitată indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă atât din mijloacele angajatorului, cât şi cele din  bugetul asigurărilor sociale de stat?  

Ministerul Economiei și Infrastructurii invită antreprenorii să aplice la Programul de digitalizare a IMM-urilor, lansat zilele trecute în cadrul unui eveniment online. „Lansăm un nou program de suport pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și punem la dispoziția antreprenorilor 20 mil. lei pentru dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic. Acest instrument de susținere va ajuta producătorii autohtoni să-și digitalizeze procesele de business și să vândă produsele sau serviciile pe platforme online. Mulțumesc colegilor de la ODIMM, pentru că în termeni restrânși au reușit să elaboreze acest program și să identifice resursele financiare necesare pentru a oferi o soluție oamenilor de afaceri afectați de restricționarea comerțului pe durata crizei pandemice”, a declarat Sergiu Railean.

Implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) va asigura un control on-line a vânzărilor prin intermediul mecanismului de verificare a integrității datelor și securizarea acestora la transferul de la echipamentelor de casă și de control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal se Stat (SFS). Aceasta este opinia autorilor Conceptului SIA MEV, prezentat recent de către Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura SIA MEV, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia, precum și va servi drept punct central pentru coordonarea și schimbul de informații între autoritățile publice, furnizorii de date fiscale și alți actori implicați în procesele și scenariile descrise în Concept.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

În conformitate cu art. XX din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea oricăror donaţii, atât în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.   

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Avem încă o posibilitate să apreciem cum influențează tehnologiile informaționale viața cotidiană, schimbându-i viteza. Pe 26 martie a expirat termenul limită de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice. Conform datelor preliminare oferite de Serviciul Fiscal de Stat, în total și-au onorat obligațiunea 93553 de contribuabili – persoane care desfășoară activitate de întreprinzător. Dintre acestea, 44526 de contribuabili au depus declarațiile pe impozitul pe venit în formă electronică (în anul 2017 numărul acestora a constituit 34838), iar 49027 — pe suport de hârtie ( un an mai devreme — 33352).

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Primăria capitalei anunță despre inițierea consultării publice a proiectului de decizie pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a Fondului de rezervă al municipiului Chișinău (Fond).   Potrivit documentului, cuantumul Fondului este prevăzut într-o poziţie distinctă în bugetul municipal Chişinău, aprobat anual la şedinţa Consiliului municipal şi constituie cel mult 2% din volumul de cheltuieli și este un fond bănesc destinat finanţării unor cheltuieli imprevizibile şi acţiuni care survin în decursul anului, dar care nu sunt prevăzute în bugetul municipal, cum ar fi:

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea experienței specialiștilor IT din cadrul Serviciului Venituri de Stat al Letoniei în materie de implementare a sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor și a practicii de automatizare a instruirilor privind utilizarea sistemelor informatice din instituțiile publice din Letonia. Asupra acestor aspecte s-a convenit la finalul vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Riga, de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al instituției, Vadim Muntean. Delegația a întrunit responsabili ai subdiviziunilor IT din cadrul CTIF și doi membri ai Consiliului de Administrație al instituției: Igor Țurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), și Dorel Noroc, șef al direcției politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor.

În Monitorul Oficial din 12 februarie curent a fost publicat Ordinul Camerei de Stat pentru Supravegherea Mărcii nr. 2-A din 4 februarie 2021 cu privire la aprobarea Modului de recepționare a articolelor din metale prețioase și pietre prețioase. Prevederile acestuia se aplică persoanelor licențiate în domeniu și persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător.   Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase se predau pentru probare, marcare, diagnosticare, evaluare și analiză chimică în baza cererii, la care se anexează, în mod obligatoriu, documentele ce atestă provenienţa metalelor prețioase, articolelor din metale prețioase și pietre prețioase predate.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit: a)persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului; a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

Antreprenorii din Republica Moldova vor avea posibilitatea să acceseze informația necesară activității pe portalul guvernamental al antreprenorului, care va fi lansat în curând. Astăzi, 8 decembrie, Agenția de Guvernare Electronică în comun cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru  au organizat consultări publice la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, fiindu-le oferită posibilitatea de a se expune referitor la informațiile ce urmează a fi integrate pe portal.   Astfel, portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice