Serviciul Fiscal de Stat vine cu o serie de precizări menite să prevină cazurile de escrocherie din partea persoanelor care s-ar putea prezenta drept inspectori fiscali și ar întreprinde tentative ilegale de verificare a agenților economici pentru a obține beneficii financiare. Astfel, menționăm că, la iniţierea controlului fiscal la faţa locului sau la inițierea procesului de constatare a faptei contravenționale, funcţionarul este obligat să prezinte contribuabilului Decizia de iniţiere a controlului, în baza căreia sunt efectuate controalele respective, şi legitimația de serviciu.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 au fost anulați ca plătitori ai TVA 720 de agenți economici, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Cifrele sunt în creștere comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, când acest statut a fost anulat pentru 349 de contribuabili. Datele publicate arată că, din numărul total de 720 de contribuabili care au pierdut statutul respectiv, 467 sunt agenți economici din Chișinău: • Sectorul Centru –113 • Sectorul Râșcani – 140 • Sectorul Buiucani – 53 • Sectorul Ciocana – 68 • Sectorul Botanica – 93.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, (în redacția Legii nr. 138 din 17 iunie 2016) începînd cu 1 iulie 2016, producția din zootehnie în formă naturală,

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Vineri, 16 august, Parlamentul a votat în a doua lectură modificările la Codul fiscal și Codul vamal, care anulează facilitățile vamale și fiscale pentru magazinele, barurile și restaurantele ce activează în regim duty-free și amplasate la intrarea pe teritoriul Moldovei și pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale RM. Proiectul, înaintat în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați prevede că mărfurile străine livrate la magazinele, barurile şi restaurantele duty-free amplasate în zona intrării pe teritoriul RM, pe teritoriul RM sau pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituționale, pentru comercializare sunt plasate sub regimul vamal de import, cu perceperea drepturilor de import.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă agenții economici interesați să se înscrie la cursul de instruire privind utilizarea serviciului electronic e-Factura, organizat de CTIF la 17 mai 2019. Cursul are o durată de patru ore și se va desfășura cu începere de la ora 9.00, la sediul Centrului de instruire în finanțe al CTIF pe adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin 45, etajul 2. Scopul principal al instruirilor este de a oferi entităților suport consultativ și tehnic în ceea ce privește crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura, administrat de CTIF.

Facilitarea procesului de eliberare a actelor permisive atât pentru antreprenori, cât și pentru autoritățile publice emitente este scopul Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), aprobat de Guvern prin Hotarârea nr.550 din 13 iunie 2018 și publicat în MO de vineri, 15 iunie. Conform documentului, SIA GEAP va servi drept bază pentru ghișeul unic de eliberare a actelor permisive și va integra cele mai moderne instrumente de tehnologii informaționale pentru ca business-ul să facă economii de timp, finanțe și eforturi administrative la solicitarea și obținerea acestor acte.

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei, potrivit datelor MEI. Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu 17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând 1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor. Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a investițiilor.

În trimestru I al anului curent, au fost achitate la bugetul public național (BPN) obligații fiscale în sumă de circa 421 mil. lei, cu 20,82% mai mult comparativ cu suma achitată în perioada similară din anul precedent. Datele sunt disponibile în Raportul privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară (pentru primele trei luni ale anului 2019). Astfel, potrivit informației, cele mai multe obligații fiscale au fost achitate de către agenții economici din domeniul construcției – 188,3 mil. lei, în creștere cu circa 51 mil. lei față de suma achitată în anul precedent (137,3 mil. lei).

În primul semestru al anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a eliberat 6 377 669 formulare tipizate primare cu regim special, fiind deserviți în acest sens 13 018 agenți economici, potrivit datelor statistice publicate de SFS. Suma încasată constituie 7,295 mil. lei. Totodată, din numărul total de formulare tipizate, 3 596 753 sunt formulare de facturi fiscale, care au fost eliberate la 10 028 contribuabili. Din eliberarea formularelor de facturi fiscale s-au încasat 6,627 mil.lei.

Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor asigura interconexiunea sistemelor informaţionale proprii, în care sunt înregistrate informaţiile privind planificarea și efectuarea controalelor, cu Registrul de stat al controalelor pentru asigurarea schimbului de date în vederea furnizării electronice a datelor necesare efectuării şi evidenţei controalelor. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri Regulamentul privind ținerea Registrului de stat al controalelor.

Vineri, 30 august, în cadrul ședinței Executivului a fost susținut proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, și a Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, în vederea realizării Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP). Documentul a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor și prevede că proiectul de modernizare a administrării fiscale va fi finanțat „pe bază de rezultate” și va fi aplicat pentru a stimula implementarea efectivă a reformelor.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

Încă 8 agenți economici vor fi incluși în Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 71 din 25 martie 2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 din 4 mai 2010.