În Monitorul Oficial din 13 august curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea nr. 44 din 28 iulie 2021 cu privire la auditul situațiilor financiare ale Operațiunii ”Modernizarea sectorului sănătății în Republica Moldova” încheiate la 31 decembrie 2020. Proiectul a fost implementat în baza unui Acord de finanțare, semnat în anul 2014, ce  prevede acordarea unui împrumut în valoare de 20 mil. drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a $30,8 mil. Finanțarea programului este acordată sub formă de suport bugetar, iar suma este debursată în baza realizării indicatorilor stabiliți între Banca Mondială, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, prevede reglementări suplimentare ce țin de atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul administrării fiscale. Astfel, din art.133 alin.(2) se propune excluderea cuvântului “contravenţionale” pct.141, care prevede atribuția SFS de efectuare a controlului asupra calculării corecte şi a virării în termen a contribuţiilor la BASS şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea acestora. Autorii reiese din faptul că pentru încălcările comise în domeniul respectiv sancțiuni sunt prevăzute și în alte acte legislative, nu doar în legislația contravențională.

Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat, inclusiv cei din sectorul agricol, obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora. Ținând cont de faptul că îngrijirea şi întreținerea plantațiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu articolul „Perfectarea documentară a costurilor în subsectorul pomicol”.  

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

Personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.   Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică1  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a înaintat pentru consultări publice proiectul privind modificarea unor acte normative ale CNPF (proiect) ce vizează operarea amendamentelor la Hotărârea CNPF nr.1/11/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind reorganizarea și dizolvarea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și societăților de administrare fiduciară a investițiilor (Regulament) și Hotărârea CNPF nr.10/19/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a registrului deținătorilor de unități de fond.  

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Cazul nr.1.Unul dintre angajaţii întreprinderii s-a aflat în concediu neplătit în perioada septembrie-noiembrie 2020. În luna decembrie 2020 a revenit la locul de muncă. Peste 5 zile s-a îmbolnăvit şi a plecat în concediu medical. Care va fi baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară pentru primele 5 zile achitate atât din contul angajatorului cât şi a celor din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat?  

Autoritățile își propun crearea unui mecanism fiabil, flexibil și eficient pentru livrarea cetățenilor și persoanelor juridice a rezultatelor fizice ale prestării serviciilor publice solicitate, ceea ce va exclude necesitatea deplasării la sediul prestatorilor serviciilor respective, minimalizând la maximum interacțiunea dintre oameni. Cancelaria de Stat în colaborare cu IP „Agenția de Guvernare Electronică” au elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).   În nota proiectului se constată că în momentul de față în procesul solicitării unor servicii publice solicitanții nu beneficiază de livrarea fizică a actelor necesare (cu excepția livrării de către ASP în unele regiuni ale RM,

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 august 2021, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 136 din 19 august 2021, cu privire la modificarea și abrogarea unor acte normative. Este vorba despre documentul ce prevede revizuirea cadrului normativ secundar care reglementează metodologia de analiză a riscurilor la efectuarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, precum și cel al securității și sănătății în muncă de către Inspectoratul de Stat al Muncii.  Reamintim că anul trecut, funcția de control în domeniul siguranței ocupaționale a fost retrasă de la 10 organe de control sectoriale (ANSA; APCSP, ANSP; IPM, ANTA, AAC, AN,  ANRE, ANRCETI, AST), fiind atribuită exclusiv în competența Inspectoratului de Stat al Muncii.

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?