Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Dreptul de a beneficia de scutirea personală o au doar contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901. Prevederea va fi inclusă în Regulament privind modul de completare a declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18). Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare și completare a unor ordine aprobate anterior. Autoritatea a elaborat proiectul ținând cont de necesitatea corelării prevederilor actelor normative proprii cu prevederile Codului fiscal și altor acte normative care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020, precum și în scopul eficientizării și simplificării modalității de raportare a obligațiilor fiscale.

La introducerea / scoaterea numerarului în / din Republica Moldova de către bănci, în punctul de trecere a frontierei de stat / postul vamal, reprezentantul băncii va prezenta organelor vamale Formularul de evidență a numerarului în două exemplare, actul de identitate, originalul contractului specificat în reglementările Băncii Naționale sau copia legalizată a acestuia. De asemenea, se prezintă și procura băncii, în care se indică funcția reprezentantului, cuantumul numerarului, destinația și denumirea sau sediul băncii. Procura se semnează de către conducătorul băncii și contabilul-șef și este legalizată prin amprenta ștampilei băncii.

În cazul în care persoana fizică cetăţean transmite în locațiune agentului economic un teren (altul decât cel agricol), care sunt obligațiile fiscale ale participanților aferente impozitului pe venit? Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 6 iunie 2002, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chiria.

În procesul de desfășurare a activității compania de leasing achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (atât pentru mijloacele de transport care se transmit ulterior în folosința persoanelor fizice, cât și în folosința persoanelor juridice) în momentul înmatriculării primare a autovehiculelor. Ca rezultat, aceste sume se înscriu în contul curent al contribuabilului (adică al companiei de leasing, la clasificația bugetară 114633 ”Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM”).

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe s-a convocat în anul 2018 în 44 de ședințe, potrivit bilanțului statistic al procesului legislativ pe anul 2018. De asemenea, membrii acestei comisii au prezentat cele mai multe rapoarte și corapoarte la proiectele de legi – 178 la număr. Astfel, pe parcursul anului 2018, cele 10 comisii permanente ale Parlamentului s-au convocat în 339 de ședințe. În sesiunea de primăvară au avut loc 251 de ședințe ale comisiilor parlamentare, în sesiunea de toamnă – 128. Cele mai multe ședințe au fost organizate de Comisia juridică, numiri și imunități – 46 la număr. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică – 40, câte 39 de întruniri au desfășurat Comisia protecție socială, sănătate și familie,

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Proiectele de asistenţă tehnică au fost semnate între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Programele vor contribui la îmbunătățirea statisticii agricole și la promovarea produselor agroalimentare atât în țară, cât și peste hotare. „Proiectele semnate vor fi orientate pe două direcţii principale: prima prevede suport ministerului pentru a implementa politica de promovare a produselor agroalimentare şi alta, provocatoare pentru noi, constă în asistenţa oferită Biroului Naţional de Statistică în vederea îmbunătăţirii statisticilor agricole, unde MADRM va fi un beneficiar indirect”, a explicat ministrul de resort, Georgeta Mincu.

Hotărârea Guvernului nr. 955 privind reglementarea importului în Republica Moldova a produselor originare din țările membre ale Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA) adoptată la din 21 august 2007, poate fi abrogată. Proiectul unei hotărâri a Executivului a fost propus pentru consultări publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM. Amintim că, prin HG nr.955, a fost aprobat Regulamentul privind importul în Republica Moldova al produselor originare din ţările-membre CEFTA, inclusiv (anexa nr.4 la acest Regulament) taxele vamale aplicate de țara noastră asupra acestor produse. Colaborarea în cadrul CEFTA prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe, pentru a contribui la dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale şi multilaterale dintre ţările membre.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Activitatea prin agent de muncă temporară este cea prestată de un salariat temporar care va încheia un contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu un agent de muncă temporară şi care va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra o anumită perioadă sub supravegherea şi conducerea acestuia. Prevederea se conține în proiectul modificării unor acte legislative promovat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru și care are drept scop reglementarea prin lege a acestui gen de activitate. Astfel, modificările propuse la Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurare de şomaj va fi completată cu un obiectiv al politicilor în domeniu, care stipulează crearea condiţiilor pentru dezvoltarea

În perioada 7 mai–5 iunie curent, în Republica Moldova au fost înregistrate 108 organizații necomerciale (ONC) noi, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. Astfel, la data de 5 iunie în Registrul de stat al unităţilor de drept privind organizaţiile necomerciale înregistrate în RM erau incluse 12933 de ONC. La începutul lunii mai, în Registru erau înregistrate 12825 de ONC, iar în luna aprilie – 12683. În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

În semestrul I al anului curent, suma impozitului pe venit acceptată spre restituire persoanelor fizice a constituit 5,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, suma a crescut cu 0,86 mil. lei, în care a fost înregistrată suma de 4,74 mil. lei. Totodată, indicatorul a crescut cu 2,9 mil. lei față de cel înregistrat în trimestrul I al acestui an, în primele trei luni din 2019 fiind acceptate spre restituire 2,7 mil. lei.

Modificări laLegea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 au fost adoptate în şedinţa de ieri, 14 iunie, a Parlamentului RM. Astfel, veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) vor fi majorate cu 74,3 mil. lei. Această majorare a veniturilor FAOAM este posibilă datorită acumulării mijloacelor financiare suplimentare din primele de asigurare în formă de contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense, din primele în sumă fixă, dar şi din alte venituri.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Procesul de certificare a auditorilor reprezintă acel filtru profesional care are menirea de a permite accederea în profesie și, respectiv, auditarea situațiilor financiare de către cei mai pregătiți specialiști în domeniu. Pentru a efectua un audit calitativ sunt necesare cunoștințe vaste în domeniul auditului, contabilității, dreptului și nu doar atât. Această calificare oferă prestigiu deținătorului, dar și o responsabilitate pe măsură, atunci când auditorul își exprimă opinia asupra situațiilor financiare auditate.

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?