După cum deja se cunoaște, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, începând cu 1 iulie 2023,

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Agentul economic „X” deține două Notificări privind inițierea activității de comerț, depuse la AAPL. În prima Notificare este specificat tipul unității de comerț „cafenea-bar”, iar în a doua – „magazin mixt”. Adresele specificate în Notificări, care reflectă locul de amplasare a unităților de comerț, sunt identice. Având în vedere acest fapt, are agentul economic „X” obligația de a calcula și a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau prestări servicii pentru o unitate comercială sau pentru două?

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Către anul 2026 autoritățile preconizează punerea în aplicare a unui sistem coerent și eficient de stimulare a revenirii și facilitare a (re)integrării cetățenilor afectați de migrație, prin asigurarea întregului ciclu de politici, servicii și produse în domeniu și implementarea instrumentelor sustenabile de asistență și suport, astfel încât cel puțin 10% dintre cetățenii aflați în străinătate să exprime intenția fermă de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie (re)integrați.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național de stimulare a revenirilor și facilitare a (re)integrării cetățenilor RM implicați în procesul de migrație pentru anii 2022-2026 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia cu privire la emiterea obligațiunilor în valoare de 65 mil. lei cu scadența de 7 ani pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. Prima în istoria capitalei emisiune de valori mobiliare municipale va fi realizată cu sprijinul BC „Moldova-Agroindbank”, care a câștigat licitația pentru furnizarea serviciilor de intermedere pentru subscrierea și plasarea obligațiunilor.   Astfel, prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale urmează a fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Acesta prevede o rată a dobânzii variabilă (rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%).

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

Mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2022 pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat „Prima casă”,  ar putea fi menținută la nivelul anului curent și va constitui 3%.   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea marjei maxime pentru anul viitor este elaborat de Ministerul Finanțelor și propus pentru consultări publice până la data de 15 decembrie curent.  

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru parcaj sunt scutiți:- autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;-misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;- Banca Națională a

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, în opinia autorilor, va reglementa mai clar realizarea activităților vizate, a fost propus de Ministerul Justiției pentru consultări publice. Propunerile au fost elaborate în urma unui studiu care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.  

Cum se apreciază pragul de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul comisionarului, care execută însărcinarea comitentului de comercializare a mărfurilor scutite de TVA fără drept de deducere?   În conformitate cu art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive,

La 30 noiembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 781,4 mil., în descreștere cu $266,88  mil. în comparație cu 29 octombrie 2021, când acestea au însumat $4 048,3 mil.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:   intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: $237,13 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $38,53 mil.;

Se aplică taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru o unitate de comerț cu ridicată, cum ar fi „Unitățile de comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și legumelor” și „Unitățile de comerț cu ridicata a produselor chimice”?

Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.