În perioada 18 august – 25 august, Serviciul Vamal a eliberat 8.624 mii de viniete, fiind alocați în bugetul de stat peste 1,496 milioane de lei. Totodată, în perioada vizată au fost depistate 23 de cazuri de încălcare a termenului vinietei și au fost aplicate amenzi în sumă de peste 52 de mii de lei.

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW va deschide în curînd o reprezentanță la Chișinău. Despre aceasta a informat Vitalis Ritter, manager de proiect KfW pentru țările Europei de Est, Caucazului și Asiei Centrale, participînd la ediția a V-a a Forumului moldo-german al întreprinderilor mici și mijlocii. Forumul a fost, lansat în 2010 și se desfășoară anual în cadrul programului Transform al Ministerului Federal de Finanțe al Germaniei cu participarea Băncii de dezvoltare KfW și IDIS Viitorul.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a reiterat miercuri că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă «semnificativă» după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni de la sfârşitul lui octombrie, pe fondul unei creşteri economice modeste. Decizia Fed a fost anticipată de majoritatea economiştilor. Dobânda de politică monetară se află în banda 0-0,25% din decembrie 2008, relatează Bloomberg.

Suma de 90 de milioane de euro, destinată modernizării agriculturii din creditul de 100 mil. euro, oferit de Polonia Moldovei, va fi gestionată de o instituție publică ”Unitatea de implementare a creditului de asistenţă acordat de Guvernul polonez”, crearea căreia a fost aprobată printr-o decizie a cabinetului de miniștri. Unitatea va fi subordonată Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură și va avea statut de organizație necomercială, nonprofit, cu bilanț contabil autonom.

Guvernul va aproba semnarea Acordului de finanțare cu BERD privind realizarea proiectului ”Sistemul Termoenergetic al municipiului Bălți (CET-Nord)” Prin acest Acord, Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare va acorda un împrumut suveran în valoare de 7 mil. euro pentru modernizarea CET-Nord. ”Monitorul Fiscal FISC.md” a informat că, în săptămîna precedentă, Consiliul directorilor BERD a susținut oferirea acestui împrumut.

Potrivit art. 8 din Legea fondului rutier în redacția în vigoare pînă la modificările operate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 „Controlul asupra virării integrale şi la timp a accizelor şi taxelor revine organelor Ministerului Finanțelor”. Totodată, ulterior modificărilor realizate prin această Lege „Controlul asupra virării integrale şi la timp a taxelor în fond revine organelor Ministerului Finanțelor. În cazul nerespectării modului de calculare, declarare şi/sau achitare a taxelor aferente fondului rutier, organele fiscale vor aplica măsurile de asigurare a stingerii, de răspundere şi de executare silită aferente obligațiilor fiscale conform Codului fiscal.” În acest context, solicităm explicații privind corectitudinea aplicării amenzilor fiscale pentru perioada de pînă/după modificările operate prin Legea nr. 267 din 23.11.2011, şi anume: amenzile fiscale prevăzute la art. 261 alin. (4) al Codului fiscal în cazul în care accizele şi taxele cu referință nu au fost declarate, dar au fost achitate în termen, şi art. 261 alin. (5) al Codului fiscal – în cazul în care taxele nu au fost declarate şi, corespunzător, nu au fost achitate. Se aplică sancțiuni fiscale în cazul taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, prevăzută de Titlul IX al Codului fiscal?

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Preţurile locuinţelor din Londra au scăzut în septembrie pentru prima oară în aproape doi ani, pe fondul unui declin al cererii pe piaţa imobiliară britanică, din cauza înăspririi condiţiilor de creditare, potrivit unui raport al companiei ce cercetare Hometrack. Un sondaj realizat în rândul agenţiilor imobiliare a arătat că preţurile locuinţelor din capitala britanicăî au scăzut cu 0,1%, primul declin după noiembrie 2012, în lunile următoare fiind aşteptate noi scăderi modeste. La nivel naţional preţurile au stagnat, punând capăt creşterii continue din ultimele 19 luni, transmite Bloomberg.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Grecia estimează că economia naţională va ieşi din recesiune anul viitor, mizând pe o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 2,9%, potrivit proiectului bugetului de stat prezentat luni. Totodată, Christos Staïkouras, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a afirmat că economia Greciei ar putea avansa chiar din acest an, cu 0,6%, după şase ani de recesiune care au determinat o reducere cu 25% a PIB-ului naţional. Proiectul de buget prevede un excedent bugetar primar de 2,9% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro.

Al şaselea program al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) în Moldova, lansat astăzi, 25 septembrie, este prevăzut pentru perioada 2014-2020 şi are un buget de 26 de milioane de dolari. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a spus, cu această ocazie, că Moldova a reuşit să devină ţara care implementează cel mai bine proiectele finanţate de IFAD. Din anul 2000 până acum, agricultorii au beneficiat de credite şi granturi în valoare de peste 60 de milioane de dolari.

Cu siguranţă, fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o idee de succes sau eşec al unui business mic. La acest capitol, în R. Moldova, scenariile la care suntem martori sunt de două categorii: fie se reuşeşte dezvoltarea unei afaceri, fie nu se reuşeşte. Dacă e să discutăm cauzele eşecului, nu putem pretinde că acestea sunt foarte variate. Deşi majoritatea iniţiatorilor de business susţin că lipsa resurselor financiare este principala problemă într-un start-up, practica demonstrează că, deseori, şi lipsa cunoştinţelor le dă peste cap planurile iniţiatorilor de afaceri. Mai bine de 8 ani, PNUD – Moldova lucrează cu autorităţile publice locale pentru a le întări capacităţile, iar de curând le oferă suport şi în dezvoltarea antreprenoriatului local. Detalii despre specificul acordării asistenţei financiare în zonele rurale, dar mai ales cum sunt „ţinuţi de mână” iniţiatorii de afaceri din sate, Vă propunem să aflaţi din interviul realizat cu Olesea Cazacu, coordonator proiecte în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova).

Austria intenţionează să introducă un pachet de reduceri fiscale în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro anul viitor, care ar putea încuraja revigorarea economică, fără creşterea deficitului şi a datoriei, potrivit unor surse oficiale. Social democraţii (SPO) şi partenerii de coaliţie din Partidul Popular Austriac (OVP) au ajuns la un acord în privinţa acestei sume începand din anul 2015, dar au amânat stabilirea detaliilor privind reducerea impozitelor şi compensarea acestora cu venituri din alte surse.

Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării.

n iunie 2014 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian din Moldova au transportat 1277,2 mii tone de mărfuri, ceea ce este cu 21,7% mai mult faţă de luna trecută, şi cu 14,2% — faţă de iunie 2013. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând datele Biroului Naţional de Statistică, parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport în prima lună de vară a constituit 334,7 mil. t/km, ceea ce este cu 4,7% mai mult decât în mai 2014 şi cu 8,5% mai puţin decât în iunie 2013.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Economiştii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) sînt mai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2014 şi anticipează o creştere cu 2 la sută, mai moderată decît cea anterioară cînd prognozau un avans de 3,7 la sută. Estimările revăzute de INCE au fost prezentate astăzi în cadrul lansării ultimului număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”, informează Moldpres. „Constrîngerile interne în calea desfăşurării afacerilor, şi în special, conjunctura externă nefavorabilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creştere a producţiei industriale şi au contaminat unele sectoare de servicii”, apreciază autorii publicaţiei.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Concomitent, a fost anulat un document similar din anul 2004, relatează NOI.md.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.