Rectificarea anuală a bugetului este parte indispensabilă a ciclului bugetar și vine să ajusteze parametrii cheie a bugetului la conjunctura economică, dar și alți factori de politici. În anul 2017, bugetul public a fost afectat atât de factorii economici, cât și de cei politici.

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

Analiza tendințelor şi priorităților pe termen mediu şi scurt în cadrul acestei note este făcută prin prisma analizei Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 (aprobat prin HG nr. 609 din 28 iulie 2017) şi nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 şi bugetul de stat pentru 2017 rectificat şi anexele relevante.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Potrivit studiului Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), în anul 2016 în țara noastră 8,3% cetățeni primeau salariul în plic, dintre care 1,6% primeau astfel doar o parte a salariului, iar restul 6,7% — întregul salariu.

Proiectul hotărârii Guvernului Privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 este propus pentru consultări publice repetate, care vor dura până la 31 ianuarie, de către Ministerul Finanțelor.

Nevoia de finanțare a țării în acest an este în jur de 9% din PIB, ceea ce este sustenabil, iar ţara are o imagine macroeconomică bună, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea.

Banca Națională a Moldovei a păstrat prognoza inflației anuale pentru anul 2017 , dar a redus-o pentru anul 2018. Conform noului raport asupra inflaţiei al BNM, rata medie anuală a inflației în anul 2017 va fi de 6,5%, iar în 2018 — 4% (-0,4 puncte procentuale față de prognoza anterioară). Prezentând ultimul raport al inflației, președintele Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a declarat că inflația anuală din țară, începând cu al patrulea trimestru al anului 2017, va scădea rapid.

După ce proiectul privind completarea Legii bugetului de stat a fost susținut de Guvern, în cadrul ședinței din 27 octombrie curent, Parlamentul, a votat acest proiect în prima lectură.

În anul 2018 veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt preconizate în sumă de 19 247 518,1 mii lei, cu o creștere față de anul curent cu 9,9%.

Primul centru național dedicat industriilor creative, Creative Hub, urmează să fie deschis la sfârșitul anului viitor și va oferi spațiu pentru coworking liberilor profesioniști, organizațiilor și întreprinderilor din domeniu. Pentru construirea acestuia a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Guvernul Suediei, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Asociația Companiilor Creative din Moldova (COR).

Despre aceasta a anunțat Biroul național de statistică, menționând că Produsul intern brut (PIB) în lunile ianuarie-septembrie 2016 a constituit 98 mld. 280 mil. lei în prețuri curente, și a crescut în termeni reali cu 3,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. În trimestrul III al anului 2016, PIB-ul a constituit 39 mld. 749 mil. lei și a crescut cu 6,3%, comparativ cu trimestrul III al anului 2015.

În 2017 finanțele publice au fost influențate de conjunctura macroeconomică favorabilă, dar și de sistarea unei părți din asistența externă — la această concluzie au ajuns cei de la Expert-Grup, în analiza creșterii economice din Moldova, prezentată în cadrul conferinței MEGA.

Analiza creșterii economice din Moldova, prezentată de Centrul analitic independent Expert-Grup în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a conferinţei MEGA şi conține realizările pentru anul curent și prognoze pentru anul 2018. Actul conţine analiza pe domenii: Oferta internă, Cererea agregată, Prețuri și politica monetară, Piața muncii, Finanțele publice, Sectorul bancar și Comerțul extern.

Potrivit proiectului legii bugetului 2018, intrările din granturi la bugetul de stat vor constitui 2 830,0 mil.lei, ceea ce în raport cu veniturile totale constituie 7,7%, iar ca pondere în PIB – 1,8% şi include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil.lei, ceea ce se echivalează cu 105,2 mil.euro sau 77,4% din totalul sumei și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 640,8 mil. lei sau $39,4 mil., ceea ce reprezintă 22,6%. În anul viitor suma granturilor se va dubla, majorându-se cu 1 657,9 mil. lei.

Ministerul Economiei propune spre consultare Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia.

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 mil. de carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean”, scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În anul viitor cheltuielile de personal sunt estimate în sumă de 13 768,6 mil.lei sau 8,6% din PIB. Față de anul curent, acestea vor crește cu 1 308,0 mil.lei.Majorarea volumului cheltuielilor de personal este condiționată de creșterea salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și de restructurarea și crearea unor noi instituții.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Comisia Europeană a recomandat României să revină la deficitul structural de 1% din PIB, ceea ce ar putea însemna, în practică, reducerea substaţială a deficitului bugetar stabilit anul acesta aproape de 3% din PIB.