Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Prin derogare de la prevederile art. 56 alin.(1) și (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, noile reglementări ce urmează a fi operate prin proiectul modificărilor unor acte normative va intra în vigoare la data publicării în MO și va produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2023, prevede inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, ce are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Starea de urgență, instituită în Republica Moldova până la 24 aprilie, ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. Un raport în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 20 aprilie, a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.    Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Resursele bugetelor locale, conform prevederilor Legii nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, cuprind totalitatea veniturilor și a resurselor de finanțare ale bugetelor respective. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se formează,

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

Termenul de determinare a obiectelor impunerii deținute sau dobândite de către contribuabili persoane fizice cetățeni, ce urmează a fi incluse în baza de calcul pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, ar putea fi transferat de la 31 mai la 31 martie.   Proiectul de lege pentru modificarea art. 282 din Codul fiscal ce stabilește termenele achitării impozitului pe bunurile imobiliare, a primit aviz pozitiv din partea comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Membrii comisiei au menționat că prevederile acestui proiect ar putea fi puse în aplicarea începând cu anul viitor. Menționăm că Executivul se va expune asupra proiectului în ședința de astăzi, 30 martie curent.

Sancțiunile aplicate în cazul arderii în câmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă vor fi majorate. Membrii comisiei parlamentare administrație publică au susținut  inițiativa legislativă ce are ca scop descurajarea distrugerii terenurilor agricole și a masivelor forestiere prin incendierea intenționată a acestora.   Propunerea de modificare a Codului contravențional (CC) prevede majorarea amenzilor de la 60-90 UC la 400-600 UC aplicate persoanelor fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 ore, sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile. În cazul persoanei juridice, amenda de la 240–300 UC va spori la 800-1000 UC, cu sau fără privarea dreptului de a defășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Bunurile și mijloacele bănești ale operatorilor economici, care au admis consumul neautorizat al rezervelor de stat și de mobilizare sau ale celor care au stocat bunurile într-o cantitate mai mică decât cea stabilită, ar putea fi sechestrate până la restituirea integrală a stocurilor diminuate. Acțiunea va fi întreprinsă de Agenția Rezerve Materiale ce va putea emite decizii executorii, care vor permite sesizarea executorilor judecătorești și aplicarea sechestrelor. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative a fost aprobat cu vot unanim de către membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Scopul documentului este aducerea cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare și prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor statului.

Încetarea procesului de insolvabilitate este reglementată de Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului, care este unul din organele de conducere a I.P. Consiliul de supraveghere publică a auditului. Proiectul are ca scop asigurarea activității Comitetului în componența nominală deplină.   În conformitate cu Regulamentul de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului, Comitetul este format din 7 membri nepracticieni, care posedă cunoştinţe în domeniul economic sau în cel juridic şi are următoarea componenţă: doi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, un reprezentant al Băncii Naţionale a

Importanța turismului în lume este în continuă creștere. Totodată, se constată și o creștere a deplasărilor în interes de serviciu, precum și a contractelor internaționale de încadrare în câmpul de muncă, încheiate de către concetățenii noștri cu companiile străine. Aceste tendințe sunt asociate cu o creștere a numărului

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

Starea de urgență în sănătate publică, în Republica Moldova, se prelungește până la 15 ianuarie 2022. Decizia a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică (CNESP), dat fiind faptul că situația epidemiologică se menține extrem de îngrijorătoare la nivel național. Astfel, membrii CNESP au decis să mențină restricțiile actuale la nivel național, cu posibilitatea de revizuire a acestora în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut ieri, 24 februarie 2020, o întrevedere cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini din Moldova. Discuțiile au vizat propunerile de politică fiscală pentru anul 2021. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a menționat că, obiectivul Ministerului Finanțelor este dezvoltarea economiei naționale, susținerea mediului de afaceri, precum și respectarea calendarului bugetar, astfel încât politica fiscală pentru anul viitor să fie votată până la vacanță de vară a Parlamentului Republicii Moldova: „Votarea politicii fiscale în termenul stabilit ar oferi o perioadă de 5-6 luni, timp în care agenții economici și-ar putea pregăti planurile de afaceri, ar putea efectuată ajustări în sistemele de raportare și evidență”.

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.