Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.

Agentul economic ia în locațiune, conform contractului, un autovehicul pentru transportarea mărfurilor. Ce cheltuieli vor fi permise la deducere în scopuri fiscale pentru autovehiculul respectiv? Potrivit art.1251 din Codul civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea

Agenția Supraveghere Tehnică va desfășura pe parcursul anului viitor 1001 de controale în conformitate cu Planul anual al controalelor de stat pentru anul 2022, aprobat prin Ordinul autorității nr. 70/1-A din 19 noiembrie 2021.   Planul controalelor a fost elaborat în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferente domeniilor de competență ale Agenției:

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Întreprinderea X, aflată în procedură de insolvabilitate, a livrat numele comercial către întreprinderea Y și a emis factura fiscală. Numele comercial al întreprinderii X nu este înregistrat drept proprietatea intelectuală. Este livrarea descrisă împozabilă cu TVA? Care este procedura de calculare și achitare a obligației fiscale?

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023).

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Reglementările fiscale aferente TVA în cazul serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către nerezidenți pentru cetățenii RM reprezintă un aspect relativ nou pentru țara noastră.   În conformitate cu prevederile art.58 paragraf (1) lit.c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în redacția actualizărilor din 15.07.2021), locul prestării serviciilor prestate pe cale electronică, precum cele prevăzute în anexa II, către o persoană neimpozabilă este locul unde respectiva persoană este stabilită, își are domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită.

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Există anumite elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate?  Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, cu elementele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal.  Prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024). În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Deficienţele cadrului de reglementare a domeniului funcționării în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase vor fi eliminate odată cu punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege, aprobat de Parlament în prima lectură. Acesta stabilește criteriile obiectelor ce cad sub incidența legii, dar și a celor ce nu vor fi reglementate de noile prevederi, definește noțiunile și cadrul normative de activitate a respectivelor întreprinderi.   Potrivit autorilor documentului, problemele ce țin de asigurarea securităţii la utilizarea obiectelor industrial periculoase sunt cauzate de lipsa unor racordări la standardele și tendințele internaţionale, iar prevederile proiectului

Autoritățile au elaborat proiectul legii privind emisiile industriale, ce va stabili cadrul juridic privind prevenirea și controlul poluării provocate de activitățile industriale și economice, în vederea reducerii emisiilor și prevenirii generării deșeurilor, fiind propusă crearea unui sistem de autorizare integrată de mediu. Documentul va fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Astfel, autorizaţia integrată de mediu reprezintă actul permisiv emis de Agenția de Mediu, care acordă dreptul de a exploata, în totalitate sau în parte, o instalaţie şi/sau practicarea unor activităţi economice cu risc semnificativ asupra mediului, cum ar fi: rafinarea țițeiului și a gazului, producerea cocsului,

Sancțiunile aplicate în cazul arderii în câmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă vor fi majorate. Membrii comisiei parlamentare administrație publică au susținut  inițiativa legislativă ce are ca scop descurajarea distrugerii terenurilor agricole și a masivelor forestiere prin incendierea intenționată a acestora.   Propunerea de modificare a Codului contravențional (CC) prevede majorarea amenzilor de la 60-90 UC la 400-600 UC aplicate persoanelor fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 ore, sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile. În cazul persoanei juridice, amenda de la 240–300 UC va spori la 800-1000 UC, cu sau fără privarea dreptului de a defășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.