Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative aprobat prin asumarea răspunderii în ședința de Guvernul Republicii Moldova din 1 aprilie 2020, astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul urma a fi prezentat de prim-ministrul Ion Chicu în ședința Parlamentului, însă aceasta nu a întrunit cvorul necesar. În discursul său în fața presei Ion Chicu a precizat că acest proiect este axat pe soluționarea problemelor sociale ale cetățățenilor țării, oferirea suportului mediului de afaceri, dar și modificarea legislației ce ține de domeniul bugetar-fiscal, asigurând echilibrul necesar între aceste componente.

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Procurorii, executorii judecătoreşti, Serviciul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată vor transmite informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Informația va fi inclusă în Registrul unic al bunurilor infracționale indisponibilizate (Registru), care recent a fost notificat la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) și a primit aviz pozitiv pentru a fi implementat, comunică CNA.   Registrul reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, de mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune şi destinate evidenţei şi prelucrării informațiilor privind bunurile infracţionale indisponibilizate.

În scopul excluderii necesității transmiterii dosarelor contribuabililor din subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, autoritatea fiscală a operat modificări în Instrucțiunea privind evidența contribuabililor aprobată prin Ordinul nr. 352 din 28 septembrie 2017.   Noile prevederi vor fi aplicate în următoarele situații: a) depunerea cererii privind modificarea activității de către contribuabilii care nu sunt supuşi înregistrării de stat;b) primirea informației de la organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat privind schimbarea sediului în cazul contribuabililor supuși înregistrării de stat; c) includerea contribuabilului în lista agenților economici contribuabili mari.

Astăzi, 15 aprilie 2019, intră în vigoare prevederile Ordinului nr. 45 din 5 martie 2019, aprobat de Ministerul Finanțelor și publicat în MO din 15 martie, prin care sunt modificate și completate prevederile Ordinului nr. 121 din 13 septembrie 2018. Astfel, contravenientul este în drept să achite jumătate din amendă, dacă o plăteşte în cel mult trei zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. Astfel, persoana vinovată de comiterea unei contravenții în zilele nelucrătoare va avea la dispoziție mai mult timp pentru achitarea amenzii cu reducere (anterior era prevăzut că, pentru a beneficia de reducerea de 50% din suma contravenției aplicate, contravenientul avea la dispoziție 72 de ore din momentul stabilirii acesteia).

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Ultragierea lucrătorului medical (jignirea premeditată a onoarei, demnității sau reputației profesionale a acestuia) în exercițiul obligațiilor de serviciu, alte acțiuni care lezează dreptul lucrătorului medical, exprimată prin acțiune verbală sau scrisă, va fi sancționată cu amendă de la 10 la 25 de unități convenționale aplicată persoanei fizice. Parlamentul a votat săptămâna trecută un proiect de lege ce prevede completarea Codului Contravențional cu un nou articol.

Conform art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal (CF), sunt scutite de TVA tractoarele agricole și tehnica agricolă ce se atribuie la pozițiile tarifare stipulate în norma menționată. Am vândut combine de recoltat struguri în România, se considera livrare la cota zero sau fără TVA? Este important de menționat că, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288/2017, noțiunea de livrări impozitate la cota zero și scutirea de TVA au fost redenumite în livrări scutite de T.V.A. cu drept de deducere și respectiv scutirea de TVA fără drept de deducere.

Perioada de îngrijire a persoanei cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore, curator până la angajarea acesteia în funcția de asistent personal, indiferent de vârsta persoanei cu dizabilități severe, ar putea fi asimilată stagiului de cotizare. Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Autoritățile, precum și mediul de business sunt preocupate de depășirea problemei deficitului forței de muncă. În acest sens, liberalizarea pieței muncii ar fi una din soluțiile viabile. La ședința de astăzi, 14 februarie 2020, a Grupului de lucru nr.6 (Dezvoltarea Pieței Muncii) din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate mai multe aspecte ce vizează situația pieței muncii și îmbunătățirea acesteia.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat vor fi supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale – în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, în corespundere cu legislaţia contabilă. În Monitorul Oficial din 17 martie a fost publicată Legea nr. 19 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și Decretul de promulgare al legii.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent, prevede permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale.   Astfel, art. 102 din Codul fiscal se completează cu un alineat (81), potrivit căruia suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum și pentru mărfurile și serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităților naturale, se vor deduce în condițiile în care aceste situații vor fi demonstrate și confirmate.

În cazul parvenirii unor modificări aferent datelor despre contribuabilul nerezident subiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT” sau datelor despre persoanele autorizate, acestea se vor ajusta din compartimentul „Profil” în cadrul cabinetului său electronic, prin opțiunile din compartimentul „Date despre companie” sau „Date despre persoana autorizată”. Din compartimentul „Date despre companie” se modifică datele declarate în Cererea de luare la evidență fiscală, cu excepția compartimentelor „numărul de înregistrare atribuit în țara de origine, țara în care a fost înregistrat și a numărului de înregistrare ca subiect impozabil cu TVA”.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Casa Naţională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii că, prin Legea nr. 224 din 4 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative care a fost publicată în „Monitorul Oficial” nr. 353-357 din 22 decembrie 2020, au fost operate modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, Anexa nr. 3 (Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu un punct cu următorul cuprins: „41) plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2”.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 21 septembrie 2018 au fost publicate modificările şi completările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Prin prevederile documentului dat au fost introduse unele modificări în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Forma IPC 18 (în continuare – IPC 18), precum şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteea.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.