Primul mecanism de avertizare timpurie pentru companiile aflate în dificultate a fost elaborate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Ministerul Economiei. Mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”.   Prin această aplicație antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea face o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat prospectele de oferte publice pentru efectuarea primelor emisiuni de obligațiuni anunțate de către Primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga. Emisiunile de obligațiuni inițiate de cele două autorități publice locale reprezintă o premieră pentru piața de capital din R. Moldova, sursele financiare atrase prin intermediul emisiunii, urmând a fi utilizate pentru implementarea unor proiecte de infrastructură în cele două localități.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Contabilitate unică bugetară” – SI CUB și a regulamentului privind modul de utilizare a acestuia. Conform proiectului, proprietar al SI CUB va fi statul, iar resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea sistemului vor fi asigurate din bugetul de stat și sau alte mijloace financiare, conform legislației. Totodată, Conceptul stabilește că posesor și deținător al SI CUB va fi Ministerul Finanțelor.   Utilizatori ai SI CUB vor fi persoanele antrenate în procesul de evidență contabilă

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

Conform proiectului Ordinului cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind implementarea modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.48/2019, elementele contabile recunoscute până la intrarea în vigoare a modificărilor la Standardele Naționale de Contabilitate aprobate prin Ordinul nr.48/2019 se vor contabiliza conform regulilor în vigoare la situația din 31 decembrie 2019 (de exemplu uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată în mărime de 50% din valoarea acestora transmise în exploatare, valoarea contabilă a anvelopelor și acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport aferentă parcursului efectiv/duratei de exploatare rămasă, cheltuielile anticipate aferente întreținerii, asistenței tehnice și reparației imobilizărilor corporale suportate pentru menținerea în stare funcțională etc.).

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Proiectul de lege ce prevede abolirea „secretului offshore” a fost examinat în cadrul ședinței comisiei economie, buget și finanțe și aprobat pentru a fi prezentat în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din săptămâna curentă.   Astfel, în Registrul de Stat al persoanelor juridice și în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ar putea fi incluse informații privind numele, prenumele și IDNP-ul, precum și adresa domiciliului, numărul de telefon și alte date relevante ale beneficiarilor efectivi ce dețin/controlează în ultimă instanță o persoană fizică/juridică sau beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții ori persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate/se realizează o tranzacție sau deține, direct sau indirect,

Evidența electronică a persoanelor înregistrare cu statut de șomer, precum și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va fi realizată prin intermediul Sistemul informațional automatizat „Înregistrare cu statut de șomer (SIA ÎSȘ), care reprezintă o soluție informatică din categoria „Guvern pentru cetățeni” și are ca scop asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilire a dreptului la ajutor de șomaj.   În Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 286 din 3 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Conceptului SIA (ÎSȘ) și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea sistemului.

O persoană fizică, pe parcursul anului 2020, a obținut venituri sub formă de salariu și un ajutor bănesc acordat de către o asociație obștească. Urmează a fi declarate veniturile respective de către persoana dată până la 30 aprilie 2021 sau nu? În baza alin. (2) și (4) art. 83 din CF, sunt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 (forma CET18) până la 30 aprilie 2021: persoanele fizice (cetăţenii RM, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor și acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022) include obiective specifice privind gestionarea acesteia, unul dintre obiective fiind dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) prin diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu creșterea accesibilității persoanelor fizice la procurarea respectivelor valori mobiliare.   În acest context, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire  la aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, prin Dispoziţia nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, adoptată în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, au fost operate mai multe modificări în legislația în vigoare, inclusiv în partea ce ține de normele fiscale. 1. Se extinde perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv. De asemenea, se prelungește perioada de implementare a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.

În Monitorul Oficial din 19 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 47 din 12 martie 2021 cu privire la aprobarea modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.101/2019. În temeiul art. 9 din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), precum și în scopul realizării acţiunilor pentru dezvoltarea continuă şi perfecţionarea contabilităţii și raportării financiare,

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

În primul trimestru al anului curent, numărul cetățenilor care au primit, la solicitare, semnături electronice de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a continuat să crească. Astfel, în această perioadă, numărul lor a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,5% și a depășit cifra de 4,8 mii.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului