Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

Ministerul Finanțelor informează despre procesul de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern privind aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) 2026-2028.

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se calculează de către subiecții impunerii, prin înmulțirea venitului din vânzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise cu cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (art. 293 alin. (1) din Codul fiscal).

Poate suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, să fie considerată ca facilitatea fiscală? Care este modul reflectării a sumei respective în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2013?

29.2.4.18 Care este regimul fiscal în cazul înstrăinării de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător, a cotei părți deținute în întreprinderea moștenită? 29.2.4.19 Care este termenul limită de achitare a impozitului pe venit în cazul înstrăinării activului de capital?

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, prin Dispoziţia nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, adoptată în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, au fost operate mai multe modificări în legislația în vigoare, inclusiv în partea ce ține de normele fiscale. 1. Se extinde perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv. De asemenea, se prelungește perioada de implementare a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.

Potrivit art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, având drept scop obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit. Aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal se efectuează în dependență de obiectul impunerii și specificul activității de întreprinzător desfășurate.

Astăzi, 25 octombrie 2018, este data limită de raportare a impozitul pe venit reținut din remunerația obținută de zilieri, prima perioadă fiscală de raportare fiind luna septembrie 2018. Unii agenți economici, care recurg în prezent sau vor apela pe viitor la munca zilierilor, au unele neclarități asupra calificării veniturilor obținute de zilieri. Acestea sunt plăți salariale, venituri din prestări servicii necalificate sau alte tipuri de venituri? Neînțelegerea acestui aspect generează automat și alte neclarități ce țin de activitatea zilierilor, cum ar fi: cota impozitului pe venit aplicat, modul de completare și prezentare a Dării de seamă fiscale și altele.

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 2541, dacă respectă strict următoarele condiții: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit. b);

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut astăzi, 12 noiembrie 2021, o ședință de lucru cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Discuțiile dintre părți au vizat subiectul impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, în contextul demarării acțiunilor de recuperare a creanțelor respective de la contribuabilii persoane fizice-cetățeni, în vederea identificării celor mai bune soluții în direcția eficientizării procesului în cauză cu suportul autorităților publice locale.

Pentru persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii) care au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018 și de a achita impozitului pe venit pentru anul 2019, termenul limită constituie 29 mai 2020. (pct. 26 alin. (3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020).

Încă două proiecte de asistență tehnică și investițională, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, vor beneficia de facilități fiscale și vamale. În Monitorul Oficial din 30 octombrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 791 din 28 octombrie 2020 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea 246/2010.    Astfel, lista este completată cu proiectul „Crearea unui sistem de monitorizare inovativă transfrontalieră privind transformările ecosistemelor râurilor Mării Negre sub impactul dezvoltării construcțiilor hidroenergetice și schimbării climatice „HydroEcoNex”,

Într-o piață în continuă schimbare și cu cerințe tot mai diversificate, PARADIS se remarcă nu doar prin calitatea excepțională a bijuteriilor sale, dar și prin contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei Republicii Moldova. Cu o experiență de peste trei decenii, compania reușește să îmbine tradiția și inovația, oferind

Durata normală a timpului de muncă a salariaților de noapte nu va depăși în medie opt ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 6 martie anul curent, a aprobat în a doua lectură modificările la Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, elaborate de către Comisia Națională a Pieței Financiare în scopul promovării unui regim adecvat de remunerare a directorilor companiilor cotate la bursă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.