O discuție la subiectul dat a avut loc ieri, 15 mai, între reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat și cadrele științifico-didactice ale Universității Tehnice din Republica Moldova, dar și ai mediului de afaceri din țară, care s-au întrunit într-un work-shop despre fiscalitate. În discursurile celor prezenți s-au regăsit tematicile ce țin de: • rolul impozitelor prin prisma social-economică • benchmarking-ul nivelului impozitelor din țara noastră și alte țări • argumentarea modificărilor legislative privind sistemul de impozitare din RM

În primul trimestru al anului 2019, Serviciul Fiscal de Stat a eliberat 2 877 234 formularele tipizate de documente primare la 7140 de agenți economici, suma totală achitată pentru acestea fiind de 3,5 mil. lei, potrivit datelor statistice oferite de SFS. Din numărul total de formulare eliberate, 1 708 806 sunt formulare de facturi fiscale, fiind deserviți 5456 de agenți economici. Suma totală a acestora este de 3,1 mil. lei. Comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, numărul formularelor a scăzut, ceea ce demonstrează utilizarea tot mai frecventă de către întreprinderi a e-Facturii.

Din 1 ianuarie 2020, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat “Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale” (în continuare SIA SCITL) în scopul organizării evidenței obligațiilor fiscale la impozitele și taxele locale aferente persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.998 din 20.08.2003 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Persoanelor juridice și persoanelor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător, care nu au declarat și/sau care nu au achitat pentru perioada de gestiune a anului 2017 în termenele stabilite taxa pentru mărfurile care cauzează poluarea mediului, nu li se va calcula majorarea de întârziere, nu li se vor aplică amenzi și, după caz, se vor anula majorările de întârziere și amenzile aplicate, dacă acestea vor depune dările de seamă respectivă și vor achita integral sumele taxei declarate în termen de până la 25 februarie 2018 inclusiv.

Pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impunerii, pentru toţii subiecţii impunerii baza impozabilă constituie suprafața terenurilor. Pentru clădirile, construcţiile şi alte obiecte ale impunerii, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor baza impozabilă constituie:

Centrul de apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător și au obligația să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data de 25 martie 2019 că dânșii pot beneficia de consultanță și asistență tehnică din partea operatorilor CTIF în ceea ce privește prezentarea în mod electronic a Declarației/Dării de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 către Serviciul Fiscal de Stat (SFS).

În conformitate cu alin. (12) al art. 117 din Codul fiscal, începînd cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile alineatului în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

SFS reiterează: începând cu data de 1 iulie 2019, la efectuarea livrărilor în cadrul contractelor de achiziții publice apare obligația de utilizare a e-Facturii. Aceasta reiese din contextul prevederilor alin.(12) al art.117 din Codul fiscal. Astfel, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). Prevederile în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Termenul-limită de achitare la buget a impozitului pe venit coincide cu termenul de prezentare a declarațiilor și a dărilor de seamă – 25 martie 2019. Contribuabilii – persoane juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător – urmează să depună Darea de seamă cu privire la impozitul pe venit la Serviciul Fiscal de Stat fizic sau în mod electronic (conform prevederilor stabilite de art. 187 alin.(21) din Codul fiscal).

Poate întreprinderea elibera factura fiscală cu data de 28.02.2019 pentru mărfurile livrate la data de 15.02.2019? Problema este că, la data de 15.02.2019, entitatea nu avea serii si numerele de diapazon a facturilor fiscale. În baza căror acte legislative este posibil acest fapt?

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (15) din Codul fiscal şi pct. 32 alin. 2) lit. a) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 93 din 01.02.2013, pentru livrările de servicii, subiecții impozabili, împreună cu alte documente, urmează să depună confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea perfectată de traducător autorizat conform legislației).

Astăzi, 1 februarie 2019, Banca Națională a Moldovei a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la cerințele privind depunerea, recepționarea, evidența și păstrarea cererilor cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești și privind aplicarea prevederilor legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul a fost elaborat pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care prevede că, în procedura declarării voluntare, subiectul declarării mijloacelor bănești urmează să întreprindă un șir de acțiuni1, inclusiv prin intermediul băncilor, iar documentul publicat de regulator stabilește măsurile de precauție

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Potrivit art.102 alin.(15) din Codul fiscal, în scopul confirmării dreptului la restituirea sumei T.V.A. pe mărfurile şi serviciile procurate

Băncile în proces de lichidare urmează să prezinte informații conform Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 427 din 21 august 2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 22611 din Codul fiscal?

1. (28.1.1) Are obligaţiunea agentul economic de a se înregistra în calitate de plătitor al TVA, dacă acesta preconizează efectuarea în decursul anului a livrărilor impozabile în sumă сe depăşeşte 600 mii lei? 2. (28.1.28) Apare obligaţiunea de înregistrare în calitate de plătitor al TVA a instituțiilor de cultură publice și private?

Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.