La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Standardul Național de Contabilitate ”Contracte de construcții” a fost completat cu prevederi ce țin de cazurile în care, în rezultatul unui contract de construcție, nu poate fi determinat

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de verificare a contribuabililor din diferite domenii ale economiei naționale. Astfel, astăzi, 12 decembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat în comun cu Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare, au verificat activitatea transportatorilor de pasageri din regim taxi. După ce agenții de circulație au „tras pe dreapta” un șir de mașini de taxi, aceștia au fost verificați dacă activează legal, dacă eliberează bonul de casă, precum și dacă nu au alte abateri de la legislație. Menționăm, că acțiunile de astăzi fac parte din planul de verificări pentru luna decembrie.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea Legii privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Prin acest proiect se propune majorarea cuantumului alocațiilor sociale cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern, cu 30% – pentru persoanele vârstnice și va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Guvern. Totodată, victimele reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917-1990 vor beneficia de alocația lunară de stat.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că Republica Moldova a reglementat relaţiile privind asigurarea socială a cetăţenilor care domiciliază şi lucrează sau au lucrat pe teritoriul celor 12 state europene prin intermediul Acordurilor de securitate socială semnate de statul nostru cu Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania şi Germania. Acordurile bazate pe principii europene de proporţionalitate stipulează procedurile privind achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat, precum şi acordarea de pensii şi alte prestaţii cetăţenilor statelor contractante. Pachetul standard de prestaţii sociale prevăzute de toate acordurile menţionate include: pensiile pentru limita de vârstă,

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

În luna iunie 2019, creditele noi acordate au constituit 2830,2 mil. lei, în creștere cu 8,7% față de luna iunie 2018, potrivit datelor Băncii Naționale cu referire la evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna iunie curent. Volumul creditelor acordate în moneda națională a constituit 2 078,0 mil. lei, iar cel al creditelor acordate în valută recalculat în lei moldovenești a constituit 752,2 mil. lei. Astfel, ponderea creditelor acordate în moneda națională a reprezentat 73,4%, iar a celor în valută – 26,6%. Împrumuturile acordate în lei au fost reprezentate, preponderent, de cele acordate persoanelor juridice, inclusiv societăților comerciale nefinanciare, care dețin o pondere de 43,8%, iar cele în valută au fost solicitate, în principal, de către societățile comerciale nefinanciare — 96,6%.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

În agenda evenimentelor pentru săptămâna care a început astăzi, 18 noiembrie 2019, sunt formulate șapte măsuri sociale care necesită a fi implementate imediat: – acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii – modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor să se efectueze de două ori pe an – majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei per lună și extinderea numărului de beneficiari

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița a avut astăzi o ședință de lucru cu șefii Direcțiilor de finanțe ale autorităților publice locale. Discuțiile au vizat prioritățile Ministerului Finanțelor, viziunea de mai departe, precum și problemele cu care se confruntă reprezentanții autorităților publice locale.

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2019, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii de aproape 3 miliarde 537 milioane de lei. Acumulările au depăşit cu cca 529 milioane sau cu 17,6% suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 3 miliarde 410 milioane de lei, cu peste 517 milioane mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 395/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare, aprobare și aplicare a tarifului reglementat pentru serviciul de operare a pieței energiei electrice. Conform documentului, mecanismul aplicat la determinarea tarifului se bazează pe următoarele principii: • asigurarea fiabilității financiare a operatorului pieței; • separarea contabilă a activității de operare a pieței energiei electrice de alte activități desfășurate de operatorul pieței;

Este sau nu în drept contribuabilul să inițieze procedura de distrugere a documentelor din evidența contabilă, inclusiv a documentelor primare pentru perioada până în 2012? În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), prin document primar se înțelege orice confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Banca Națională a Moldovei îndeamnă publicul să reclame cazurile în care se percep comisioane mai mari decât cele legale, la plățile interbancare electronice. Pentru procesarea unui document de plată în regim normal, se percep cel mult 3,5 lei, iar în regim de urgență – 20 de lei. Acestea sunt valorile maxime la comisioanele/tarifele pentru ordinele de plată recepționate în mod electronic, în lei moldovenești, prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță: internet payments, pc-payments, mobile payments. În cazul în care comisioanele nu sunt aplicate în limitele tarifare legale, persoanele fizice sau juridice, în afara acțiunilor de revendicare a drepturilor lor legale, sunt îndemnate să înainteze o petiție Băncii Naționale (BNM), conform procedurii prevăzute de Codul administrativ.