Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în lucru, comunică despre modificările şi completările operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31 decembrie 2013, nr. 320-321, art. 871) la articolele 254, 2631 şi 129 ale Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în vigoare din 1 ianuarie 2014). Articolul 254 a fost modificat atât în partea formulărilor încălcărilor, cât şi în partea ce ţine de cuantumul amenzilor. Atenţionăm că pentru neasigurarea bilanţului numerarului în maşina de casă şi de control cu memorie fiscală, care constă în formarea excedentului de numerar nejustificat, sancţiunea nu se va aplică dacă suma excedentului nu va depăşi 20 de lei.

Actele juridice ale debitorului pot fi contestate în instanţa de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 104 al Legii insolvabilităţii (în continuare – Legea), are loc contestarea actelor juridice ale debitorului, şi anume, pe tot parcursul perioadei de observaţie a procedurii de insolvabilitate, a procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare, administratorul/lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni, în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului:

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

Desi impovarate de datorii, statele membre UE pierd 39 de miliarde de euro anual, suma ce reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE, care scuteste zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com. In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene — atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene — nu platesc nicio taxa pentru combustibili.

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

Reieşind din faptul, că în Republica Moldova există un număr mare de agenţi economici ce activează în sfera comerţului cu amănuntul şi comercializează diferite mărfuri şi produse populaţiei, ne vom axa pe îndatoririle principale ale agenţilor economici faţă de consumatori şi organele de control, ce informaţii trebuie să afişeze la vedere un agent economic pentru a respecta drepturile consumatorilor şi în vederea excluderii aplicării amenzilor de către organele abilitate, şi care sunt aspectele verificate de către inspectorii fiscali în cadrul controalelor fiscale prin metoda verificării operative din partea organului fiscal.

Din practica fiscală a ultimilor ani se observă o creștere a numărului agenţilor economici care prestează servicii de transport auto de mărfuri sau de pasageri și servicii de expediție, mulți dintre care activează în domeniul serviciilor de transport auto internațional. Un specific fiscal din punct de vedere a impozitării serviciilor de transport internațional este aplicarea TVA la cota zero în corespundere cu art. 104(a) din Titlul III al Codului fiscal și, respectiv, dreptul la restituirea TVA în baza art. 101(5) din Codul fiscal și Regulamentul privind restituirea TVA aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010. Reieșind din acest specific, corectitudinea calculării și declarării sumelor TVA de acești agenți economici reprezintă un risc sporit, care urmează a fi supus verificării minuțioase din partea organelor fiscale. De menţionat că, potrivit art. 3 din Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr. 116-XIV din 29.07.1998, transportul internaţional este o operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul în afara sau din afara hotarelor Republicii Moldova.

În adresa organelor fiscale sunt adresate multiple petiţii din partea persoanelor care sunt angajate de aşa numiţii transportatori, care informează despre sumele achitate zilnic patronilor. Însă, doar ajungînd la vîrsta de pensionare constată faptul că aceştia pe parcursul întregii activităţi în asemenea companii au fost înşelaţi, prin neplata contribuţiilor de asigurare socială de stat, şi, respectiv, lezarea drepturilor de a beneficia de o pensie cît de cît decentă. Din păcate, aceste petiţii sunt prezentate organelor de control post factum, examinarea cărora adesea se soldează cu rezultate nesemnificative. Suntem în situaţia cînd fiecare cetăţean poate să-şi procure o unitate de transport şi poate să înceapă a activa fără a avea o rută concretă şi un orar de lucru. Zilnic, pe traseele republicii activează ilicit circa 100 unităţi de transport. Astfel, conform rezultatelor controalelor efectuate se constată că cei mai mulţi pasageri sunt transportaţi ilicit pe rutele naţionale direcţia nord a republicii. Spre exemplu: la cîţiva zeci de metri de Gara centrală din Chişinău, şoferii unor microbuze, pe care nu este indicat nimic, adună pasageri pentru rute spre nordul ţării. Este suficient să te apropii şi imediat eşti asaltat de şoferi care îţi propun să te ducă în direcţia solicitată, dar, cu microbuze neautorizate şi fără să îţi dea bilet. Situaţia este similară şi în apropierea altor gări auto. În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi ilegal peste hotarele republicii putem menţiona că, cele mai solicitate direcţii sunt Federaţia Rusă, România, Ucraina. De obicei, colectarea pasagerilor în aceste direcţii se efectuează în apropierea ambasadelor, Gării feroviare, gării auto etc.