Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată l

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Potrivit contractului de prestări servicii, întocmit în perioada fiscală 2018, la agentul economic „X” s-a format o datorie în mărime de 15 000 lei. În perioada fiscală 2021 a expirat termenul de prescripție a datoriei menționate. Urmează a fi reflectată la venituri datoria cu termenul de prescripție expirat? În cazul în care entitatea va fi obligată să reflecte la venituri datoria dată, aceasta se va indica la veniturile perioadei 2021 sau 2018?  Conform art. 18 lit. j) din Codul fiscal (CF) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. În ediția nr. 2(79) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar, este publicată continuarea articolului „Noul standard internațional de calitate în audit ISQM 1. Particularitățile de bază”. Articolul, elaborat de autorii noștri Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova, este disponibil în rubrica Contabilitate practică, iar prima parte a acestuia poate fi consultată în nr. 7 (77), anul 2022.

Ca rezultat al decizii instanței de judecată executorul judecătoresc a extras de la contul bancar al agentului economic suma salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, care urmează să fie  plătită în folosul angajatului eliberat nelegitim din serviciu. Cum urmează de a fi achitată suma impozitului pe venit și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Particularitățile specifice aferente modului de reținere a  impozitului pe venit din salariu și din alte plăți sunt stabilite

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, prin masă debitoare se înțelege bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar,

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

Potrivit art. 7 al Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare - Legea nr. 156/1998), dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal,

În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Modificările legislației conexe Codului administrativ (CA) ce vizează emiterea actelor cu caracter normativ sau individual, proiectul cărora a fost examinat în cadrul ședinței Guvernului din 4 mai, vin cu precizări în peste 50 de legi, inclusiv în Codul fiscal. Acestea țin de dreptul de a contesta deciziile autorității fiscale și a funcționarilor fiscali, dar stabilesc și un șir de derogări de la prevederile CA.   Astfel, CF va stabili expres că dreptul de a contesta decizia SFS sau acțiunea funcționarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ nr. 116/2018. Totodată, în ambele cazuri pe marginea contestaţiei (atât a deciziei organului fiscal, cât și a acțiunilor funcționarului acestuia) decizia va fi emisă prin derogare de la prevederile CA.

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

În anul 2022 termenul-limită de prezentare de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021 expiră pe data de 3 mai. Pentru simplificarea procesului, P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” în următoarele zile va oferi un șir de informații ce se referă la utilizarea scutirii personale, subiecții și obiectele declarării, modul de prezentare a Declarației etc. Recomandăm zilnic să reveniți pe pagina noastră, deoarece aici veți găsi aspecte extrem de importante ce țin de determinarea venitului impozabil. Astăzi prezentăm Ghidul de informare pentru persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător privind veniturile sub formă de creștere/pierdere de capital, plasat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?