Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA Janet Yellen i-a atenţionat pe investitori să se pregătească pentru posibilitatea ca instituţia, cea mai influentă bancă centrală din lume, să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aşteaptă aceştia. Comentariile lui Yellen vin după ce săptămâna trecută a avertizat că angajamentul Fed de a menţine ratele dobânzilor aproape de zero pentru o perioadă „considerabilă de timp“ s-ar putea schimba în cazul în care economia SUA, cea mai mare la nivel mondial, continuă să crească peste aşteptări, scrie Bloomberg.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Aprecierea euro reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii redresării zonei euro, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, transmite Reuters.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Comisarul pentru Afaceri Sociale Laszlo Andor a denunţat vineri erorile de concepţie a uniunii economice şi monetare, care au dus la politici de austeritate nefaste pentru drepturile sociale ale europenilor. Laszlo Andor a adoptat o poziţie diferită faţă de unii dintre colegii săi, cum ar fi comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn, denunţând politicile de consolidare bugetară impuse ca reacţie la criza datoriilor suverane, într-un discurs susţinut la Berlin şi al cărui text a fost pus la dispoziţia presei.

Piaţa americană a muncii nu a ieşit complet din criză, a declarat vineri preşedintele Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite, Janet Yellen, care a avertizat însă că dacă redresarea se va accelera, atunci instituţia va începe mai devreme majorarea dobânzilor.

Deși,în prima jumătate a anului 2014, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere a PIB-ului de 3,9% și poziția Moldovei pe plan extern continuă să fie puternică, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere economică de 2 la sută pentru anul curent, făcută la începutul anului.

Economia Republicii Moldova a continuat ritmul de creștere și în acest an, deși se atestă o încetinire după saltul înregistrat la sfîrșitul anului 2013. Datele sînt prezentate în noua ediție a „Macromonitorului CSI”, publicat de Direcția analitică a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare. Potrivit experților băncii, în trimestrul I al anului 2014, PIB-ul Moldovei a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează NOI.md.

În luna iunie 2014 baza monetară s-a majorat cu 544,3 de milioane de lei faţă de luna mai 2014 şi a constituit 26 095,6 milioane de lei. Acestea sunt datele prezentate de Banca Națională a Moldovei în cadrul unui raport. Creşterea bazei monetare a fost determinată de majorarea activelor externe nete şi a activelor interne nete ale Băncii Naţionale a Moldovei cu 226, 2 mln lei ceea ce a reprezentat o creștere de 0,7 la sută şi cu 318,1 mln lei — 4.8 la sută, respectiv.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire constituie sursă de venit neimpozabilă.

Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede, scrie businessmagazin.ro. Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

Consiliul de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat joi neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei «Infotag», care face referire la BNM, rata de bază la operaţiunile de scurtă durată a fost păstrată la nivelul de 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, la depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a modificat nici norma rezervelor obligatorii de la sursele atrase – 14%.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat că este pregătită să legalizeze moneda virtuală bitcoin, în ciuda riscurilor imense şi a reacţiilor înregistrate pe plan mondial, scrie Agerpres. Noi susţinem o abordare prudentă faţă de bitcoin şi monitorizăm situaţia, alături de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat Georgy Luntovsky, adjunctul preşedintelui Băncii Rusiei, la Congresul bancar internaţional de la Sankt Petersburg.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut astăzi o întrevedere cu experţii Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. Scopul Misiunii, care s-a aflat la Chişinău între 16-22 iulie, a fost de a examina situaţia din sectorul financiar-bancar al ţării şi de a discuta despre asistenţa pentru dezvoltare oferită Republicii Moldova şi despre punerea în aplicare a politicilor structurale după expirarea programului susţinut de FMI.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Aprecierea în continuare a euro va atrage noi măsuri de stimulare monetară din partea Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat preşedintelui BCE, Mario Draghi, acesta fiind cel mai puternic avertisment de până acum al Draghi în privinţa evoluţiei monedei europene. "Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor", a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

Numărul milionarilor şi avuţia aflată în proprietate privată la nivel global au atins anul trecut noi maxime istorice, ca urmare a avansului burselor, stabilizării economiilor industrializate şi politicilor monetare relaxate ale băncilor centrale, arată un studiu citat de Financial Times. Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.