Ultimele zile foarte multă lume mă întreabă ce se întâmplă cu leul și ce va fi mai departe. Voi încerca să explic: Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum încearcă să ne sugereze BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11%, iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%.

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei „Infotag”, cu referire la BNM, rata de bază la operaţiunile pe termen scurt a post păstrată la nivelul a 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a schimbat şi norma rezervelor obligatorii din sursele atrase – 14%.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Andrei Onel, un tânăr brăilean stabilit în Bucureşti, a lansat o tombolă dedicată tuturor celor care pot dovedi că deţin orice fel de bon fiscal. Andrei Onel (25 de ani) locuieşte în Bucureşti, are o firmă de IT şi a decis să lupte împotriva evaziunii fiscale.

Reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, au avut astăzi o întrevedere cu Prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul căreia au prezentat rezultatele analizei efectuate pe parcursul ultimelor două săptămîni pe marginea evoluţiei situaţiei macroeconomice, a reformelor structurale, precum şi a politicilor monetare şi a situaţiei în sistemul financiar al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. Max Alier a menţionat că experţii FMI au avut o colaborare eficientă cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale pe durata misiunii în cauză.

Banca Central Europeană (BCE) va menține politica monetară relaxată o perioadă îndelungată, iar scopul acestei politici îl reprezintă aducerea ratei inflației în zona euro mai aproape obiectivul de 2% fixat de BCE, a declarat miercuri președintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu acordat postului francez de radio 'Europe 1', transmite Reuters.

Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

În conditiile in care marile burse sunt in zona maximelor istorice, cu mult peste varfurile din 2008, specialistii Tradeville prezinta posibilele scenarii dupa momentul in care Rezerva Federala din SUA va retrage stimulentele actuale si va majora dobanda-cheie. Indicii principali de pe Wall Street se situeaza in prezent cu circa 2% sub maximele istorice atinse in luna septembrie, in timp ce indicii burselor din Londra, Frankfurt si Paris sunt cu 3-%-5% sub nivelurile record.

Creditele pentru procurarea sau construcția unei locuințe, acordate de bănci persoanelor fizice, au atins la finele lunii iulie 2014 suma de circa 2,0 miliarde de lei. Astfel, creditele acordate în acest scop dețin 4,6% din soldul total al creditelor acordate de băncile locale. În ultimii ani se remarcă o ieftinire a creditelor pentru locuințe acordate în lei și o scumpire a celor în valută străină.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA Janet Yellen i-a atenţionat pe investitori să se pregătească pentru posibilitatea ca instituţia, cea mai influentă bancă centrală din lume, să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aşteaptă aceştia. Comentariile lui Yellen vin după ce săptămâna trecută a avertizat că angajamentul Fed de a menţine ratele dobânzilor aproape de zero pentru o perioadă „considerabilă de timp“ s-ar putea schimba în cazul în care economia SUA, cea mai mare la nivel mondial, continuă să crească peste aşteptări, scrie Bloomberg.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Aprecierea euro reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii redresării zonei euro, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, transmite Reuters.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Comisarul pentru Afaceri Sociale Laszlo Andor a denunţat vineri erorile de concepţie a uniunii economice şi monetare, care au dus la politici de austeritate nefaste pentru drepturile sociale ale europenilor. Laszlo Andor a adoptat o poziţie diferită faţă de unii dintre colegii săi, cum ar fi comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn, denunţând politicile de consolidare bugetară impuse ca reacţie la criza datoriilor suverane, într-un discurs susţinut la Berlin şi al cărui text a fost pus la dispoziţia presei.

Piaţa americană a muncii nu a ieşit complet din criză, a declarat vineri preşedintele Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite, Janet Yellen, care a avertizat însă că dacă redresarea se va accelera, atunci instituţia va începe mai devreme majorarea dobânzilor.

Deși,în prima jumătate a anului 2014, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere a PIB-ului de 3,9% și poziția Moldovei pe plan extern continuă să fie puternică, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere economică de 2 la sută pentru anul curent, făcută la începutul anului.

Economia Republicii Moldova a continuat ritmul de creștere și în acest an, deși se atestă o încetinire după saltul înregistrat la sfîrșitul anului 2013. Datele sînt prezentate în noua ediție a „Macromonitorului CSI”, publicat de Direcția analitică a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare. Potrivit experților băncii, în trimestrul I al anului 2014, PIB-ul Moldovei a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează NOI.md.

În luna iunie 2014 baza monetară s-a majorat cu 544,3 de milioane de lei faţă de luna mai 2014 şi a constituit 26 095,6 milioane de lei. Acestea sunt datele prezentate de Banca Națională a Moldovei în cadrul unui raport. Creşterea bazei monetare a fost determinată de majorarea activelor externe nete şi a activelor interne nete ale Băncii Naţionale a Moldovei cu 226, 2 mln lei ceea ce a reprezentat o creștere de 0,7 la sută şi cu 318,1 mln lei — 4.8 la sută, respectiv.