Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Cu ocazia începerii unui nou an școlar agentul economic, un rezident al parcului pentru tehnologia informației a efectuat o donație în scopuri filantropice unei asociații obștești care acordă ajutor copiilor din familii social vulnerabile. Care vor fi consecințele fiscale pentru entitatea respectivă?

Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

Agentul economic „X” transferă mijloace bănești unui partid politic. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale sumele respective? Potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, donaţiile efectuate partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?   

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, rezidenţii parcului ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Lista prestațiilor sociale acordate unor categorii de populație a caror finanțare se efectuează de la bugetul de stat, prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost extinsă cu următoarele tipuri de prestații: suport financiar unic în

Modificarea noțiunii „locuință de bază” propusă prin proiectul ce vizează politica bugetar-fiscală 2025, constă în acordarea dreptului persoanei fizice de a nu recunoaște creșterea sau pierderea de capital în cazul în care la data autentificării notariale a contractului de vânzare-cumpărare

Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Notarii și alte alte persoane care desfășoară activitate notarială vor prezenta informația conform art.226/11 alin. (2) pct.8 din Codul fiscal începând cu perioada de raportare 2024.

Entitatea autonomă care, pentru fiecare dintre ultimele două perioade de gestiune consecutive, a obținut venituri din vânzări ce depășesc suma de 15,75 mld. lei vor include în raportul conducerii un capitol separat privind impozitul pe venit.

Care este regimul fiscal aplicat la înstrăinarea mai multor autoturisme pe parcursul unei perioade fiscale, în condițiile în care acestea au fost în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării acestora?

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Persoana fizică a înstrăinat în anul 2024 o casă de locuit. În acest caz, va fi în drept persoana să utilizeze facilitatea aferentă locuinței de bază atât pentru imobil, cât și pentru terenul pe care este amplasat acesta sau va fi obligată să determine creșterea de capital doar pentru teren?

În calitate de locuință de bază va fi considerată locuința care constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării, inclusiv în cazul în care domiciliul/reședinţa a fost anulată cu cel mult 90 zile calendaristice înainte de data înstrăinării.