Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 3 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern privind semnarea Convenției dintre Republica Moldova și Republica Franceză pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Convenția are ca scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine și va crea condiții egale pentru toți agenții economici care vor desfășura activitate de întreprinzător pe teritoriul statelor contractante.   Potrivit notei informative a proiectului, în procesul discuțiilor cu partea franceză au fost negociate cotele impozitului pe veniturile de la articolul 10 „

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare achitate în trimestrul I din anul curent au constituit 159,6 mil. lei, fiind în descreștere cu 14,7% față de achitările efectuate în perioada similară din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în lunile ianuarie-martie 2021. Cea mai mare pondere de despăgubiri plătite o dețin cele pentru asigurările de răspundere civilă auto – 78,7 mil.lei sau 49,3% din total, iar cea mai mica – pentru alte asigurări de viață (0,6 mil.lei sau 0,4%).   În același timp, au crescut primele brute subscrise cu 14,8% faţă primele trei luni din anul precedent, constituind în trimestrul I din anul curent 389,8 mil. lei.

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Venituri de circa 5,054 mld. lei au fost acumulate în primele nouă luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM), informează Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), cu referire la veniturile şi cheltuielile FAOAM la data de 1 octombrie 2018. Astfel, până la data indicată au fost acumulate 75,1% din suma aprobată pentru anul curent, care constituie 6,733 mld. lei. Principala sursă de venituri o reprezintă contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de aproape 2,88 mld. lei, ceea ce reprezintă 74,1% din suma planificată în volum de circa 3,89 mld. lei.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2018 a fost executat la venituri în sumă de 19790,3 mil. lei, cu 11,1% mai mult față de anul 2017 şi la cheltuieli – în sumă de 19426,5 mil. lei, cu 10,3% mai mult comparativ cu un an mai devreme și cu un excedent de 363,8 mil. lei. În ședința din 29 mai curent, Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Este de menționat că veniturile și cheltuielile BASS pentru anul trecut au fost precizate în sumă de 19628,8 mil. lei.

În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.         

Cine este în drept să solicite depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit peste termenul prevăzut de legislație? În ce condiții poate fi acceptată cererea respectivă?                 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit este reglementată de art.83 din Codul fiscal1, pentru depunerea de către persoanele fizice a Declarației CET18 fiind stabilit termenul limită 30 aprilie al fiecărui an pentru veniturile obținute și care urmează a fi declarate pentru perioada fiscală precedentă.

Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de contribuabil ce țin de consumul de combustibil și lubrifianți, în cazul în care normele date de consum nu sunt aprobate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii? Pot fi aprobate de către contribuabil, normele interne de consum de combustibil pentru mijloacele de transport, în cazul în care nu sunt aprobate norme? În conformitate cu prevederile art. 24 (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate și suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător.

Pe parcursul perioadei fiscale entitatea – rezident al parcului pentru tehnologii informaționale a trecut la regimul standard de impozitare. Cum urmează a fi impozitate plățile salariale ale angajaților calculate pe perioada aplicării regimului special de impozitare, dar achitate în perioada aplicării regimului standard de impozitare?  

Este în drept agentul economic să renunțe la utilizarea terminalului POS instalat anterior în baza prevederilor Legii nr. 845/1992 în redacția anterioară, dacă după 1 ianuarie 2021, data punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 257/2020 prin care au fost modificate prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, entitatea nu mai întrunește condițiile stabilite?   Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea  nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

Ministerul Finanțelor propune ajustarea cuantumului deductibil în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei  la 45 de lei per angajat/zilier (fără TVA) și a limitei maxime pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor de 45 de lei la 60 de lei per angajat (fără TVA) pentru fiecare zi efectiv lucrată.   În acest sens, a fost elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Anexei nr.1 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament), aprobat prin HG nr.693/2018, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 august 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: - Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) şi să achite

Organizațiie necomerciale sunt prevăzute la art.52 din Codul fiscal. În baza prevederilor art.52 alin.(2) din Codul fiscal organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care corespund condițiilor stabilite de alineatul menționat.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.