Defalcările din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor fi incluse în bugetele satelor/comunelor și orașelor/municipiilor în mărime de 100%. Excepție sunt municipiile-reședință de raion, pentru care va fi stabilită o cotă de 50% din defalcările respective. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale. Proiectul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

 În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei şi tehnicii, care nu se include în venitul brut, se consideră sursă de venit neimpozabilă. Prevederile privind acordarea Premiului Național, sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 504/2018.

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

În anul 2021 cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, fiind în creștere cu 8,9% față de nivelul anului 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, autoritatea precizează că, în termeni reali, cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.   În funcţie de mediul de reşedinţă, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.  

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 ianuarie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: - Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să prezinte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

Potrivit prevederilor pct. 82 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Anexa nr.1 a Hotărîrii de Guvern nr.693/2018, în scopul aplicării art.49 din Codul fiscal, noţiunea de mărfuri (servicii) produse în zona economică liberă corespunde genurilor de activitate pasibile desfăşurării activităţii în zona economică liberă care sînt stabilite la art.6 alin.(10) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

Urmează oare a fi luată în calitate de bază impozabilă cu impozitul aplicat agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4%), în cazul vânzării mărfii la preț mai mic de sinecost și decât cel de piață către o persoană interdependentă, afiliată sau cu care există relații specifice?     Potrivit prevederilor art.541 alin.(1) din Codul fiscal (CF), subiecţi ai impunerii  cu impozitul aplicat agenţilor economici ai sectorului IMM stabilit de Capitolul 71 al Titlului II din CF, sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea modului de formare a prețurilor la produsele social-importante, conform atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare. În context, în perioada imediat următoare, pe întreg teritoriul țării se vor desfășura acțiuni de verificare a modului de formare a prețurilor la produsele social-importante în unitățile de comerț cu amănuntul.  Pentru nerespectarea modului de formare a prețului la produsele social-importante, prin majorarea adaosului comercial peste limita permisă, comerciantul este sancționat prin încasarea venitului ilicit obținut de la majorarea adaosului comercial și cu aplicarea sancțiunii în proporție de 100%. 

Учитывая, что в конце прошлого года в ряд нормативных актов, касающихся предоставления налогоплательщиками годовой отчетности, введены изменения и дополнения, а также в связи со вступлением в силу с 1 января 2022 г. новых положений Налогового кодекса, предлагаем нашим подписчикам ознакомиться с рядом статей, которые помогут бухгалтерам правильно отразить в отчетах все данные (в том числе с учетом изменений, вступивших в силу с 1 января текущего года).   Напоминаем, 25 января 2022 г. истекает срок подачи ряда отчетов (в том числе годовых). Речь идет о следующих формах:

Limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor ar putea spori de 35 de lei până la 65 lei (în ambele cazuri, fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator/beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor şi numărul de angajaţi/zilieri transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor/zilierilor, prevede proiectul noii redacții a pct. 34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018.

Certificatul de concediu medical este un document care confirmă incapacitatea unui angajat de a-și îndeplini sarcinile de serviciu din cauza unei boli sau a unui accident. Articolul 123 din Codul muncii prevede: concediul medical plătit se acordă

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?

La 1 ianuarie 2022 au intrat în vigoare modificările la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (Legea nr. 156/1998), prin care a fost aprobată o nouă categorie de pensie - pensia anticipată pentru carieră lungă.   Pentru a oferi precizări la acest subiect, în revista din februarie a revistei „monitorul fiscal. FISC. md” va fi publicat articolul Clarei Sorocean „Pensia anticipată pentru carieră lungă”, în care autorul vine cu mai multe explicații asupra modificărilor operate în Legea nr. 156/1998. Astfel, pentru a beneficia de pensia anticipată

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;