Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Care este regimul TVA în cazul primirii plății pentru livrarea ce nu a mai avut loc?   Art.108 alin.(1) din Codul fiscal prevede că data obligației fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepția cazurilor stipulate la alin.(5), (6) și (7).   Conform prevederilor alin.(5) din articolul menționat, dacă plata este primită până la momentul efectuării livrării,

Consumatorii gospodăriilor casnice (persoane fizice) vor beneficia de o compensație în sumă de 428 lei pentru lunile aprilie și mai curent – perioada acțiunii stării de urgență (câte 214 lei lunar).  În ședința de astăzi, 16 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică consumată în perioada stării de urgență.   Compensația va fi alocată în două tranșe egale per consumator, achitată din contul mijloacelor bugetului de stat, pentru energia electrică consumată pentru lunile februarie și martie ale anului 2021. Transferurile vor fi efectuate la 25 mai  și 25 iunie 2021.

Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii se vor stabili din suma totală distribuită în anul bugetar curent. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri proiectul de lege cu privire la modificarea art.14 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. În prezent, articolul stipulează că tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii de plată desemnați prin cerere de către beneficiari și de asigurare a plății prin virament se stabilesc la nivel de 0,7% din suma distribuită în calitate de drepturi finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cuantumul alocațiilor de stat pentru mai multe categorii de beneficiari se majorează, iar pentru implementarea acestei măsuri sunt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 30,86 mil. lei ce vor fi alocați din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul curent.   În Monitorul Oficial din 26 noiembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 374 din 24 noiembrie 2021 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare de stat unor categorii de populație, aprobat prin HG nr. 470/2006, ce are ca scop protecția socială suplimentară pentru unele categorii de populație.

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.       

 Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Potrivit modificărilor aprobate la art.20 lit. p1) din Codul fiscal, prin Legea nr. 115 din 15 august 2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (Monitorul Oficial nr. 274-278 din 6 septembrie 2019), cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în parte în care valoarea fiecărui cîștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal se consideră surse de venit neimpozabilă.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Cum se apreciază pragul de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul comisionarului, care execută însărcinarea comitentului de comercializare a mărfurilor scutite de TVA fără drept de deducere?   În conformitate cu art.112 alin.(1) CF, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive,

Pe data de 25 mai 2020 expiră termenul limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile calculate pentru luna aprilie curent urmează a fi raportate și virate în BASS de către: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată; – fondatorii întreprinderilor individuale; notarii, executorii judecătorești învestiți în funcție în modul stabilit de lege;

Casa Națională de Asigurări Sociale amintește tuturor beneficiarilor de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă că statutul certificatului medical poate fi verificat online. Serviciul respectiv urmează a fi accesat prin intermediul paginii de internet oficială a CNAS de la butonul „Statutul certificatului medical" prin introducerea în câmpul respectiv a seriei şi numărului certificatului.   Acest serviciu online permite beneficiarului să verifice dacă datele din certificat au fost transmise de către instituţiile medicale; dacă aceste date au fost examinate de către CTAS şi indemnizaţia a fost stabilită ori s-a refuzat în stabilirea acesteia;

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Studiu de caz: În anul 2019, agentul economic „X” a fost supus unui control fiscal pentru perioada anilor 2015-2018. Ca urmare a controlului desfășurat au fost identificate unele încălcări în activitatea sa și acesta a fost sancționat, fiind emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală și decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019. În luna octombrie 2021, agentul economic „X” a identificat erori în dările de seamă (Forma IPC18) prezentate în luna iunie 2019, care pot afecta obligația fiscală pentru luna respectivă. Astfel, este în drept agentul economic să depună dările de seamă menționate în mod corectat și va fi anulată decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019?

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.