• În cadrul ultimei ședințe plenare a Parlamentului din sesiunea curentă a fost votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Gospodăria țărănească (de fermier) (în continuare – GȚ) este fondată de un singur fondator, care este unicul membru și conducătorul acesteia. La prelucrarea terenului și culesul legumelor participă membrii familiei fondatorului (soție, fiică, fiu etc.), care nu fac parte din membrii GȚ ce-i aparține. Va avea oare fondatorul/conducătorul GȚ dreptul de a angaja membrii familiei sale în calitate de salariați? Care va fi regimul fiscal pentru plățile salariale ale angajaților GȚ, care nu sunt înregistrați în calitate de membri ai acesteia?

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Încasările la bugetul de stat asigurate de Serviciul Vamal în primele șase ale anului curent constituie 10,3 mld. lei, cu 635 mil. lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, inclusiv pentru combustibilul mineral și gaze, cu o pondere de 20% din totalul veniturilor încasate de instituție. Acesta este urmat de mașini și dispozitive mecanice, care generează 9%, și autovehicule cu o cotă de 7%. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe, în care birourile vamale au raportat indicatorii pentru semestrul I, precum și au trasat obiectivele de referință pentru următoarea perioadă de activitate.

Ieri, 25 iunie 2019, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ala Nemerenco, ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi preşedinte al Consiliului, a comunicat subiectele ce urmează a fi examinate. Primul subiect a fost reorganizarea procesului de stabilire, calculare şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prin preluarea responsabilităţilor angajatorului, în contextul dezvoltării implementării portalului certificatelor de concediu medical. Începând cu 1 iulie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale va prelua stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. În prezent, se finalizează procesul de elaborare şi implementare a modulului “Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă”.

În țara noastră ar putea fi instituită o nouă prestație socială – capitalul familial, de care vor beneficia copiii persoanelor asigurate și neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege privind capitalul familial este înregistrat în Parlament. Astfel, familia va putea utiliza mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, iar până atunci acestea vor fi depozitate pe un cont special administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru utilizarea prestației se va depune o cerere la autoritatea responsabilă în a cărei rază teritorială își are domiciliul beneficiarul, în termen de un an de la nașterea copilului.

Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

În primul semestru al anului curent, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au primit semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu circa 10% și a constituit peste 9,8 mii. Această dinamică se datorează creșterii ascendente a numărului persoanelor fizice care au procurat semnături electronice de la CTIF. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în prima jumătate a anului 2019, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 14,4% și a atins circa 8,3 mii, iar numărul persoanelor juridice s-a micșorat cu 10% și a depășit 1,5 mii.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

În zilele de 13-15 februarie 2019, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori de pe teritoriul mun. Chișinău. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii în ajunul sărbătorilor, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente bugetului public național.

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

În sistemul AOAM, asiguratul este o persoană fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui (art.4 alin.(2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585 din 27.02.1998).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III