Este în drept întreprinderea să încaseze de la gospodăria țărănească (persoană fizică) plăți în numerar în sumă ce depășește 10000 de lei, ținând cont de prevederile art. 6 din Legea nr. 845/1992?   Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100 000 de lei lunar;

În anul 2021 cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, fiind în creștere cu 8,9% față de nivelul anului 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, autoritatea precizează că, în termeni reali, cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, populaţia a cheltuit în medie cu 3,6% mai mult comparativ cu anul 2020.   În funcţie de mediul de reşedinţă, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt cu 1317,4 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.  

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și autoritățile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, vor utiliza, pentru livrarea către persoane fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice, serviciul guvernamental de livrare (MDelivery).   În Monitorul Oficial din 1 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 180 din 23 martie 2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Autoritatea fiscală națională informează contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale și autoritățile administrației publice locale (AAPL) că, modificările efectuate în Titlul VII al Codului fiscal prin art. 7, punctele 78-87 din Legea nr. 257/2020, nu se aplică începând cu 14 septembrie 2021, urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 27 din aceeași zi. Totodată, SFS precizează că, potrivit art. 7 alin. (4) din CF,

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 24 septembrie, Ordinul nr. 106 din 8 septembrie 2021 privind completarea Ordinului MF nr. 166/2020 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2021.   Astfel, au fost operate modificări în capitolul 4 al Ordinului nr. 166/2020 (Încasările la bugetul de stat).

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Dialogul dintre mediul de business și autorități este esențial pentru o dezvoltare economică a unei societăți. Indiferent de platformele pe care poate avea loc acest dialog, interacțiunea trebuie să fie una constantă. Deja de cinci ani, în fiecare toamnă

Persoana fizică R. A. este cetățean atât al Republicii Moldova, cât și al României, și desfășoară activitate pe teritoriul RM în baza contractului de muncă încheiat cu rezidentul României. În ce țară urmează a fi supus impozitării venitul obținut de către acesta dacă se cunoaște că: persoana deține cetățenia ambelor state, se află în Republica Moldova 180 de zile și dispune de domiciliu permanent în RM? Care sunt criteriile de determinare a rezidenței și centrul intereselor vitale a cetățeanului R. A.?

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare publică proiectul Ordinului de modificare al Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată și a Modului de completare a acesteia.   Astfel, este propusă excluderea coloniței nr. 8 din anexa nr.2 la tabelul nr.1, în care se indică suma scutirilor pentru soție/soț, pentru aducerea în concordanță cu noile prevederi ale legislației fiscale. De asemenea, această modificare va fi operată și în tabelul nr.3 (col.15), ce conține Informaţia privind plăţile salariale şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit, altele decât salariul, şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (5) din Codul fiscal, deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu TVA în conformitate cu art.95 alin.(2) lit. c), d), f) şi g) se efectuează similar livrărilor impozabile.

Pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate și în cadrul comerțului electronic cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care aceasta este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea. Concretizările aferente eliberării facturii fiscale în cazurile menționate sunt incluse în politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Completarea art. 117 alin.3) din Codul fiscal are drept scop eficientizarea și crearea condițiilor certe pentru mediul de afaceri, prin expunerea concretă a faptului că,

Comisia pentru Situații Excepționale a decis compensarea diferenței de preț pentru consumatorii casnici și pentru cei non-casnici, în urma noii majorări a tarifelor la gazele naturale.    Astfel, pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul va compensa primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială.

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) și art. 659 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării și exploatării unei construcții a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune.       Dacă actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piață, ținând seama de natura terenului, de zona în care se află el, de destinația construcției, precum și de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinței. Redevența se determină la data constituirii superficiei.

Impozitul pe avere se aplică asupra proprietății persoanelor fizice sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor), a căror totalitate întruneşte, cumulativ, următoarele condiții: • valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult • suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. Contribuabilii care au fost identificați, la situația din 1 noiembrie 2019, în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, sunt informați, prin intermediul avizelor de plată, despre suma impozitului ce urmează a fi achitată.

În lunile ianuarie-februarie ale anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 11,8 mld. lei, în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă cheltuielile au constituit 13,1 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 2,1 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 10,2 mld. lei.   Totodată, veniturile bugetului de stat în primele două luni ale anului 2022 au constituit 7,3 mld. lei, majorându-se cu 1,2 mld. lei.   

În literatura de specialitate există trei abordări cu privire la metodele de evaluare a sistemelor informaționale (în continuare – SI). Specialiștii în domeniu consideră drept metodă de evaluare o tehnică specială utilizată pentru a estima valoarea unui bun. Datorită faptului că SI „X” indicat în exemplul de mai jos este utilizat

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.