Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova” anunță deschiderea ultimului apel în cadrul Programului de granturi investiționale ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” destinat grupurilor de producători. Proiectul Băncii Mondiale ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P) în comun cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură invită grupurile de producători agricoli să solicite finanțare nerambursabilă (grant) prin intermediul Programului ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”.

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” a deschis ușile pentru vizitatori. Pe lângă vizitarea spațiilor expoziționale din cele 3 pavilioane, oferă un amplu program de afaceri. Astăzi, 29 ianuarie 2020, în cadrul acestuia au fost prezentate cele mai importante modificări ale legislației fiscale. Şefa Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a trecut în revistă prevederile noi ce sunt aplicate începând cu anul 2020 și care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Întreprinderea arendează de la persoana fizica un teren agricol care îl folosește în activitatea de turism rural. Din această plată de arenda nu se retine impozit pe venit la sursa de plata (CF art. 90 alin.1). În același contract este indicată și arenda construcțiilor hidrotehnice (dambe, iazuri etc.). Din acestea se retine impozitul pe venit la sursa de plată? Plata pentru arendă indicată în contract indică suma pentru toate aceste bunuri.

La 11 noiembrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau incluse 12468 locuri de muncă vacante, în ușoară descreștere față de numărul înregistrat în luna octombrie (12787). Cele mai multe locuri libere sunt în Chișinău – 5110 și în Bălți – 2002, iar cele mai puține în Fălești – 27. În UTAG agenții economici declară vacante 196 locuri de muncă. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2209 locuri de muncă, constituind circa 18% din numărul total de locuri vacante.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

În momentul de faţă, în țară avem 12448 locuri de muncă vacante, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în ușoară descreștere comparativ cu începutul lunii curente, când erau 12787 locuri. Cele mai multe funcții libere sunt înregistrate în Chișinău – 4990 și în Bălți – 2037, iar cele mai puține sunt declarate la Fălești – 33. Potrivit datelor ANOFM, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2036 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

Patenta de întreprinzător se eliberează şi se prelungește de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază solicitantul/titularul îşi are domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea (art. 4 alin. (1) al Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

În conformitate cu prevederile pct. 4 din Standardul Național de Contabilitate „Investiții imobiliare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06 august 2013, investiție imobiliară reprezintă proprietate imobiliară deținută (de proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar), mai degrabă în scopul închirierii și/sau pentru creșterea valorii acesteia, decât pentru a fi:

Potrivit art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII/1997, operaţiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul RM care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că remitențele de peste hotare nu sunt supuse impozitării. Potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova sunt obligate să achite impozit pe venit din veniturile obținute peste hotarele RM doar în următoarele cazuri: a) dacă veniturile sunt obținute din afara Republicii Moldova, activitatea fiind desfășurată în Republica Moldova; b) venitul se califică a fi din investiții sau financiar (de exemplu, dividende, dobânzi, royalty).

Metoda de evidenţă şi calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se modifică prin trecerea de la calculul amortizării lunare la calculul amortizării anuale proporţional perioadei de aflare în funcţiune a mijlocului fix pe parcursul perioadei fiscale. Cabinetul de miniștri a votat hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. În Regulament este descrisă metoda de evidenţă şi calculare a acesteia, modalitatea de determinarea sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și cea de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate.

Pe parcursul a doi ani de la data angajării, auditorul intern va trebui să participe la Programul de instruire care satisface necesarul de competenţă profesională pentru funcţia deținută, obținând certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul public. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public.