Ultima ediția din acest an a revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 8 (63)), ce în curând va ieși de sub tipar, vine tradițional cu articole utile și actuale pentru activitatea contabililor, auditorilor, specialiștilor în fiscalitate, finanțe, economie, asigurări etc.   În primul rând, oferim abonaților noștri un articol complex cu aspecte practice ce urmează a fi utilizate la întocmirea raportului financiar consolidat cu privire la profit și pierderi, elaborat de Valentina Paladi și publicat în rubrica Contabilitate practică.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Pentru cazurile în care administratorul entității este și unicul fondator, precum și pentru întreprinzătorul individual, care nu sunt stabiliți în calitate de angajați și efectuează  transport rutier de persoane în regim de taxi, în darea de seamă (Forma TAXI18) urmează să se reflecte numele, prenumele acestora, iar în rubricile ce vizează obligația aferentă impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și primelor de asigurare  obligatorie de asistență medicală urmează să reflecte indicatorul „0” (zero).   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea anexei nr.2 la Ordinul nr.154/2018, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma TAXI18)

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că la 15 decembrie 2018 se încheie scanarea informaţiei din carnetele de muncă cu înregistrări privind perioadele de activitate realizate până până la 1 ianuarie 1999. Cu toate acestea, nu toţi angajatorii au prezentat la casele teritoriale carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Ca urmare, specialiştii Casei Naţionale de Asigurări Sociale nu vor putea scana carnetele de muncă în termenul stipulat de legislaţie pentru a introduce aceste datele în conturile personale ale asiguraţilor care, ulterior, vor putea fi utilizate la stabilirea pensiilor și vor avea impact asupra mărimii acestora.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în perioada 1 noiembrie–30 noiembrie 2018, în cadrul SFS va funcţiona Linia telefonică de asistenţă fiscală cu numărul de telefon 0 22 82 34 38 (apel gratuit), la care, în intervalul orelor 08.00 – 17.00, specialiştii SFS vor oferi consultanţă referitor la determinarea corectă a impozitului pe venit aferent veniturilor salariale. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat vine cu un suport informaţional privind aplicarea modificărilor la legislaţie în partea ce ţine de calcularea impozitului pe venit potrivit noilor cote, care sunt puse în aplicare de la 1 octombrie 2018.

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 895 controale la unități cu un număr de 51,8 mii salariaţi, inclusiv 771 în domeniul raporturilor de muncă, 107 – securității și sănătății în muncă și 17 – mixte. Conform datelor recent publicate de ISM pentru primele cinci luni ale anului curent, din numărul total de controale 681 au fost planificate (218 – în sectorul public, 463 – în sectorul privat) şi 214 inopinate (74 – în sectorul public, 140 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 270 controale (preponderent în sectorul public), iar 625 – din oficiu.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 5904 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

  În conformitate cu prevederile art.103 alin. (912) din Codul fiscal, în baza principiului reciprocităţii, se scuteşte de TVA fără drept de deducere introducerea mărfurilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de către reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu aceştia, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini sau apatrizilor cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Entitatea plătitoare de TVA a procurat un bun imobil – proprietate a unei întreprinderi înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate. Furnizorul imobilului a eliberat factură fiscală pe livrarea în cauză fără mențiunea „taxare inversă”. Are oare dreptul cumpărătorul la calcularea de sine stătătoare și achitarea TVA, dar și dreptul la deducere a sumei TVA aferent procurării imobilului respectiv în baza facturii fiscale care nu conține această mențiune?  

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat ar putea fi stabilit de către agenții economici în baza Metodologiei de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere elaborate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.  Guvernul a oferit aviz  pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Legii privind piața produselor petroliere.    Astfel, autorul inițiativei propune reîntoarcerea la mecanismul stabilit anterior prin Legea nr. 223/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (așa-numitul „pachet agricol”) aplicat pe parcursul anilor 2016-2018.