Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).

Potrivit art.368 alin.(1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

  În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

Constatarea amiabilă de accident reprezintă o procedură simplificată şi benevolă de soluţionare a daunelor provocate în cazul accidentelor minore, fără victime și fără a apela Poliția, doar cu implicarea companiei de asigurări. Constatarea amiabilă de accident reprezintă un proces convenabil pentru ambii șoferi implicați în accident, în contextul în care părţile implicate în accidentul rutier nu mai trebuie să apeleze autoritățile (Poliţia) pentru a stabili circumstanțele evenimentului.

Producători de statistici oficiale (APSO), alții decât Biroul Național de Statisitcă și Banca Națională a Moldovei, pot fi entitățile care au statut de instituție sau autoritate publică, sunt responsabile pentru dezvoltarea și producerea de informație statistică, acest fapt fiind prevăzut în cadrul normativ de organizare al instituției și au capacitatea de a colecta, prelucra, sistematiza, centraliza, analiza, estima și disemina informația statistică. Criteriile privind calitatea APSO reprezintă cerințe exhaustive ce urmează a fi întrunite cumulativ și asigurate de către entități.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 2 februarie, proiectul hotărârii de Guvern

Ordinul nr.156 din 29 decembrie 2021 al ministrului finanțelor cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020 a fost publicat în MO nr.325-333 din 31 decembrie 2021 vine cu modificări în formularul tipizat al dării de seamă forma IPC21. În continuare oferim răspunsuri la unele întrebări ce pot apărea contribuabililor.   Care sunt modificările operate și pe care contribuabili îi vizează aceste modificări?  

Dăm start campaniei de abonare 2022! Fii alături de echipa P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md”!   Prioritatea noastră de bază este oferirea rapidă a suportului informațional veridic, din prima sursă și mereu actualizat. Fii în pas cu toate modificările operate în legislația fiscală, precum și cu noutățile din domenii conexe: jurisprudență, contabilitate, audit, economie, finanțe, achiziții publice, sectorul IT etc.

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

Modificările recente la Regulamentul privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale (HG nr. 915/2016), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577 din 27.07.2022 (publicat în „MO” din 12 august anul curent), vin să completeze Regulamentul dat cu prevederi care actualmente lipsesc, dar care rezultă din normele Codului vamal Cod, iar lipsa acestora creează dificultăți de procedură.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

 În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.

Inițiativa legislativă a unui grup de deputați cu privire la completarea Titlului II al Codului fiscal cu cap. 104 „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase” a fost susținută de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței din 9 februarie, Guvernul recomandând excluderea din proiect a prevederii, conform căreia Ministerul Mediului urmează să aprobe Nomenclatorul de deșeuri de metale feroase și neferoase care pot fi colectate de subiecții impozabili.   În această ordine de idei, Executivul a menționat că în RM este în vigoare Codul european al deşeurilor, aprobat prin HG nr. 99/2018, care conține codurile a 20

Pe parcursul anului 2021 Serviciul Fiscal de Stat a efectuat, în total, 36398 controale fiscale, numărul acestora fiind mai mic comparativ cu cel din anul 2020, când au fost înregistrate 45594 controale, comunică autoritatea fiscală. Ponderea încălcărilor stabilite în total în cadrul controalelor efectuate în anul precedent este de 58%, iar suma totală calculată a sancțiunilor fiscale reprezintă 321,9 mil. lei.   Astfel, SFS a desfășurat 25107 controale la fața locului prin metoda de verificare tematică privind restituirea TVA, accize, înregistrarea/anularea plătitorilor de TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice, fiind stabilite încălcări

Data de 25 noiembrie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, informează Casa Națională de Asigurări Sociale

Autoritatea fiscală națională informează contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale și autoritățile administrației publice locale (AAPL) că, modificările efectuate în Titlul VII al Codului fiscal prin art. 7, punctele 78-87 din Legea nr. 257/2020, nu se aplică începând cu 14 septembrie 2021, urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 27 din aceeași zi. Totodată, SFS precizează că, potrivit art. 7 alin. (4) din CF,

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) ar putea fi reorganizată în Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), ce va avea ca domenii de competență susținerea dezvoltării antreprenoriatului, asistență financiară și tehnică pentru întreprinderi și emiterea garanțiilor financiare și de stat.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Instituției publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ce va avea ca misiune acordarea suportului Ministerului Economiei, structurilor organizaționale din sfera de competență a acestuia și altor autorități, implementarea politicilor statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Documentul se consideră ca fiind

Potrivit prevederilor pct.7 din cap. III „Prevederi speciale” al Ordinului IFPS cu privire la aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA nr. 1164 din 25.10.2012, persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligaţia de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat Declaraţia privind TVA în următoarele situaţii:

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.