La întreprinderea noastră angajaților li se acordă un prânz din contul angajatorului. Noi solicităm să ni se acorde tichete de masă, considerăm că acestea ar fi mai convenabile pentru muncitori, însă patronul spune că vom fi lezați în careva drepturi. Explicați-ne, care este diferența între aceste facilități?

Unitatea economică ”Y” dispune de un imobil, în care prestează diferitor agenți economici servicii de locațiune a spațiilor comerciale (codul activității conform CAEM red. 2 fiind 68.20 ”Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, care nu este inclus în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior). Concomitent, entitatea deține Notificarea privind inițierea activității de comerț, ce corespunde secțiunii G clasa 47.19 din CAEM red. 2, care este inclusă în anexa nr. 1 la Legea nr. 231. Are obligația unitatea respectivă de a calcula și de a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii pentru acest obiect, inclusiv de a prezenta darea de seamă aferentă taxelor locale pentru acesta?

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 mil. de carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean”, scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Angajații Fiscului au descins în câteva centre comerciale din capitală, efectuând verificarea respectării legislației de către comercianți.

Un nou serviciu inedit pe piața beneficiilor extrasalariale de la Up Moldova! De acum încolo, clienții și deținătorii tichetelor de masă Up pe suport de hârtie și electronic vor putea beneficia de serviciul gratuit Contul meu în regim 24/24 ore, accesând site-ul www.upmoldova.md și aplicația Up, dedicată în exclusivitate utilizatorilor cardurilor de masă.

În debutul şedinţei Executivului din 24 mai, prim-ministrul, Pavel Filip, a încurajat angajaţii Serviciului Fiscal de Stat, în contextul efectuării operațiunii de verificare a agenților economici care comercializează produse de tutungerie cu amănuntul.

În conformitate cu prevederile

În cazul achitării plăților pentru produsele alimentare cu tichetul pe purtători de hârtie, suma procurării poate fi mai mică decât valoarea nominală a tichetului, iar comerciantul este limitat prin lege să ofere restul în bani. Ce se întâmplă cu surplusul de bani, care se acumulează la comerciant? Cum va fi contabilizat? La procurarea produselor alimentare cu o valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului, diferența nu se rambursează sub formă de bani.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.

Proiectul legii cu privire la publicitate a fost discutat astăzi, 3 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Capitolul IV din acest proiect reglementează publicitatea comercială, care nu poate conține denumirea completă sau prescurtată a unui partid sau informații privind activitatea acestuia, denumirea unei organizații social-politice, nume ale politicienilor, referinţe la proiecte politice etc. sau datele de identificare ale persoanei juridice din sectorul statal care nu are statut de comerciant sau mijloacele de individualizare ale acesteia.

Curtea de Conturi a prezentat raportul auditului situațiilor financiare consolidate pentru exercițiul bugetar 2016 a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și unele instituții din subordinea acesteia. Referitor la situația patrimonială consolidată, s-a atestat că, patrimoniul administrat de ANSA la finele anului a constituit 373,1 mil. lei, din care mijloace fixe — 344,9 mil. lei, stocuri și materiale circulante — 28,1 mil. lei, active neproductive (terenuri) — 0,1 mil. lei.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

La situaţia din 29 octombrie 2018, pe piaţa munci din ţară erau înregistrate 223 locuri de muncă vacante pentru specialiştii în activitatea financiară, economică sau comercială, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, în baza de date sunt înregistrate 126 locuri de muncă pentru contabili, 20 – pentru economişti, 18 – pentru contabili-şef, 10 – pentru reprezentanţi comerciali, 5 – pentru specialişti în problemele perceperii fiscale, 4 – pentru auditorii interni etc.

În conformitate cu documentele statutare, genul principal de activitate a întreprinderii constituie activitatea de producție (întreprinderea dispune numai de secţie de producere şi depozit pentru păstrarea mărfii). Urmează de menţionat că întreprinderea nu desfășoară activitate comercială, respectiv nu deţine nici autorizație pentru desfăşurarea activităţii de comerţ.

În Monitorul Oficial din 26 iunie 2017 este publicat avizul Guvernului privind amendamentele înaintate la Legea nr. 37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului. Guvernul nu susține amendamente propuse, iar în avizul său menționează că Legea nr.37 din 24 martie 2017 prevede concretizarea normelor ce țin de aplicarea noului mecanism de calculare, achitare și control al taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (MO, 2016, nr. 472-477/ 947) au fost efectuate modificări la art. 211 din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea 231/2010) prin substituirea sintagmei „produse agroalimentare ușor perisabile” cu sintagma „produse alimentare”.

Care sunt principalele forme de desfăşurare a comerțului? Activitatea de comerț este o activitate de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit.