Cerințele de organizare a comerțului ambulant mobil, comerțul cu ridicata, activitatea piețelor comerciale, desfășurarea teraselor de vară, activitatea gheretelor, comercializarea producției alcoolice, activitățile de jocuri cu noroc și câștiguri în bani, cerințele privind regimul de lucru al comercianților etc. sunt obiectul proiectului Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, propus spre consultare publică de primăria Chișinău. Astfel, piețele comerciale trebuie să asigure ordinea în incinta pieţei, pe teritoriul parcării și pe perimetrul de 50 metri de la piaţă, prin personal specializat angajat sau firmă de specialitate contractată. Totodată, acestea trebuie să dispună de o platformă de acumulare a deșeurilor menajere solide, conectată la sistemul de apeduct și canalizare, iar marcarea teritoriului pieței să fie vizibilă.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

În octombrie 2017 a intrat în vigoare Legea cu privire la tichetele de masă. De la bun început Monitorul Fiscal FISC.md a inițiat o serie de publicații la subiectul tichetelor de masă cum ar fi valoarea nominală a tichetului, produse alimentare ce pot fi achiziționate cu tichete de masă, condiții pentru operatori, aspecte fiscale. Incontestabil, tichetele de masa reprezintă ceva nou pentru țara noastră și mai avem multe de învățat, acestea fiind în topul beneficiilor pentru salariații din 42 de țări.

Agentul economic ”X” desfășoară pe întreg teritoriul republicii activitate de comerț cu amănuntul atât prin intermediul magazinelor, cât și prin intermediul unităților mobile. Apar în calitate de obiecte ale impunerii cu taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii autocamioanele, prin intermediul cărora se comercializează mărfurile? Dacă da, care este modul de calculare a taxei prin prisma prevederilor Codului fiscal, în cazul în care activitatea de comerț prin intermediul autocamioanelor se efectuează în localitățile rurale în baza unui orar fix (zi/săptămână, etc.)? În cazul în care, conform Notificării privind inițierea activității de comerț și a Înștiințării de recepționare a acesteia, agentul economic a început activitatea la data de 01.01.2019, iar APL a emis Decizia privind stabilirea taxelor locale și cotelor acestora mai târziu (la data de 11.02.2019), care este modalitatea de calculare a taxei?

Ministerul Economiei propune spre consultare un proiect ce vizează modificarea Legii cu privire la comerţul interior, precum şi a Codului contravenţional,ca urmare a discuţiilor cu participarea reprezentanților asociațiilor patronale ale producătorilor locali și a rețelelor de magazine în vederea găsirii unui echilibru de interese economice și a unui mecanism viabil de aplicare a legii.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Care contribuabili au obligaţia instalării şi utilizării terminalelor POS? Terminalul POS este un dispozitiv special prin intermediul căruia se efectuează operaţiuni cu utilizarea fizică a cardului de plată. Fiind amplasat la comercianţi, conectat la sistemul băncii printr-o linie telefonică

Reieșind din prevederile art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, primirea de către comerciant a plății cu eliberarea certificatelor cadou, utilizate ulterior în calitate de mijloc de plată la procurarea mărfurilor, serviciilor nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii.

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

În luna octombrie, a fost promulgată legea nr. 166 din 21.09.2017, care permite companiilor să acorde angajaților tichete de masă, urmând ca în curând să fie publicate normele de aplicare a Legii. Potrivit acesteia, angajații pot utiliza tichetele de masă pentru procurarea produselor alimentare în unitățile comerciale partenere, precum supermarketuri, magazine alimentare, cantine, cafenele, restaurante.

Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Potrivit art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul fiscal. Pentru livrările impozitate conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.

Cum va fi reflectat în bonul fiscal diferenţa dintre costul marfii procurate şi valoarea nominală a tichetului de masă (atât cea care o depăşeşte cât şi cea mai mică)? În cazul în care valoarea cumpărăturii depășește valoarea nominală a tichetului de masă, cumpărătorul va fi obligat să achite diferența cu numerar sau card bancar. În bonul fiscal emis de către comerciant vor fi prezentate valoarea cumpărăturii (per item și total) și suma achitată cu fiecare mijloc de plată.

1. (28.17.34) La ce cotă a TVA se va calcula obligația privind TVA la primirea de către comerciant a plății prealabile (în avans) la eliberarea certificatelor valorice cadou pentru livrărilor de mărfuri/servicii ulterioare?

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

Întreprinderea a încheiat cu alt agent economic contract de locațiune a unui depozit. Acest depozit a fost înregistrat ca subdiviziune a întreprinderii. În acest depozit nu se efectuează comerț, este destinat doar pentru păstrarea mărfurilor. Este necesar de a avea Notificare privind inițierea activității de comerț?

Pe parcursul lunii mai 2019, Direcția generală comerț, alimentație și prestări servicii a Primăriei municipiului Chișinău a eliberat 851 autorizații de comerț. Totodată, doar în primele zece zile ale lunii iunie, au fost eliberate 224 de autorizații. În conformitate cu prevederile art. 13, pct. 6, lit. c) al Legii cu privire la comerțul interior, pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie să notifice autoritatea administraţiei publice locale.

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori (fără documentarea tranzacțiilor prin mașina de casă și control), a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate pe întreg teritoriul țării. Astfel, în perioada 30-31 mai 2019, SFS a monitorizat activitatea a 16 piețe autorizate de flori din țară (67 gherete ce comercializează flori). În perioada funcționării posturilor fiscale, conform datelor înregistrate de mașinile de casă și control, volumul livrărilor a constituit circa 700 mii lei. În perioada similară a anului precedent, volumul livrărilor înregistrat a constituit circa 500 mii lei. Astfel,se atestă o majorare a volumului de livrări cu circa 200 mii lei sau cu 40%.

Reglementarea relațiilor dintre furnizori și comercianți în domeniul produselor alimentare, apărute în rezultatul intrării în vigoare a modificărilor la Legea cu privire la comerțul interior privind extinderea sferei de acțiune a reglementării relațiilor furnizor – comerciant la toate produsele alimentare, a fost discutată în cadrul unei ședințe convocate de conducerea Ministerului Economiei.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.