Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Suntem o gospodărie agricolă care beneficiem de 6% de contribuţii de asigurări sociale compensate din bugetul de stat. Din anul curent, paralel cu productia agricolă vegetală, mai uscăm fructe. Putem beneficia în continuare de tarif compensat din bugetul de stat? Potrivit prevederilor pct. 1.5 din anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte specifice cu privire la situația financiară și activitatea acestora Băncii Naționale a Moldovei. Rapoartele se elaborează în conformitate Standardele Naționale de Contabilitate,

Încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar se efectuează la întreprindere prin casierie. Operațiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc și a hârtiilor de valoare primite la păstrare.

Elaborarea politicilor contabile provoacă încă neclarități în cadrul entităților, în acest sens, în ediția din august 5(89) a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, Natalia Tonu - șefa Direcției politici contabile și audit în sectorul corporativ, Ministerul Finanțelor și Ecaterina Voloșciuc

Circa 120 de antreprenori începători au participat, în perioada 15-17 iulie curent, la cursul de instruire pentru start-up-eri, organizat în premieră de Ministerul Finanțelor. Inițiativa este realizată în parteneriat cu Proiectul finanțat de UE „Moldova este Europa -

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul oficial Ordinul nr. 37 din 13 martie 2024 cu privire la lansarea în exploatare industrială, din 10 aprilie anul curent, a Sistemului informațional „Cabinetul electronic al autorității/instituției bugetare” (SI CEIB), în cadrul căruia sunt integrate SI „Raportarea financiară” și SI „Controlul intern managerial și audit intern”.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, în cadrul ședinței din 27 iunie curent, proiectul de lege privind Codul subsolului – document ce va reprezenta cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor juridice în domeniul folosirii și protecției subsolului.

Dacă în rezultatul reparației nu se majorează durata de funcționare utilă ( de exemplu, schimbarea unei părți a mijlocului fix), atunci cheltuielile de reparație le putem trece la cheltuieli curente?

Începând cu anul 2025, cadrul fiscal al Republicii Moldova trece printr-o transformare profundă în ceea ce privește raportarea informațiilor colectate din surse indirecte. Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) , au fost extinse semnificativ responsabilitățile de raportare pentru trei categorii-cheie: băncile, agenții economici și societățile de plată. Aceste modificări nu doar aduc transparență în gestionarea tranzacțiilor financiare, dar pun accent și pe conformarea fiscală.

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Cum reflectăm în contabilitate serviciile Google și Facebook achitate cu cardul întreprinderii? Cum reflectăm în Declaratia TVA serviciile respective? La ce curs valutar vom calcula TVA? Reflectarea în Declarația TVA În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat, care prevede reorganizarea prin transformare a Inspecției Financiare (din subordinea Ministerului Finanțelor), în Inspectoratul Control Financiar de Stat (ICFS).

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Conform art. 33 din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea prezintă, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, situaţiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului proprietarilor (asociaţilor, acţionarilor, fondatorilor, membrilor)

Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?