Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Rapoartele ce rezultă din două studii, efectuate de Banca Mondială pentru analiza legăturii dintre deficitul de competenţe și dezvoltarea întreprinderilor din Republica Moldova, au fost prezentate ieri, 28 noiembrie, în cadrul ședinței grupului de lucru Dezvoltarea pieței muncii a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. prezintă dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat. Conform prevederilor art. 188 din Codul fiscal, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente. Astfel, contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine o eroare sau o omisiune, are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020.

Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi vor avea posibilitatea să opereze modificări în dările de seamă (Forma TAXI18) prezentate anterior, în care au fost comise erori la completare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la completarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.154 din 12 septembrie 2018.

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, sfera de aplicare a sistemului unitar de salarizare constituie toate categoriile de angajați din sectorul bugetar, inclusiv persoanele de demnitate publică, judecătorii, procurorii, funcționarii publici cu statut general și funcționarii publici cu statut special.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește că termenul-limită de depunere a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este tot mai aproape. În acest an acesta expiră la data de 2 mai, deoarece zilele de 30 aprilie și 1 mai sunt nelucrătoare. Totodată, este cunoscut faptul că în acest an vom depune două declarații și suntem în drept să efectuăm desemnarea procentuală pentru doi beneficiari (câte unul pentru fiecare perioadă fiscală), incluși în lista respectivă de către Agenția Servicii Publice. În procesul de depunere a Declaraţiei, unele persoane fizice pot depista faptul că veniturile obținute în etapa I a anului 2018 (1 ianuarie – 30 septembrie) nu sunt reflectate în aceasta.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va verifica activitatea operatorilor din domeniul alimentării cu apă și canalizare pentru asigurarea respectării legislației în domeniu, în special a respectării principiului costurilor necesare și justificate la calcularea tarifelor pentru acest serviciu public. În Monitorul Oficial din 8 martie a fost publicată Legea pentru modificarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și decretul de promulgare a acesteia.

La 1 aprilie 2019 va intra în vigoare Regulamentul cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor, aprobat prin Ordinul nr.93 al Serviciul Fiscal de Stat din 1 martie curent. Documentul stabilește o procedură clară de depunere, recepționare și examinare a petițiilor, indicând drepturile și obligațiunile părților implicate în proces. Astfel, prin petiție se subînțelege orice cerere, sesizare sau propunere, inclusiv o cerere prealabilă depusă de către petiționar, prin care acesta solicită emiterea unui act administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni administrative, semnalează o problemă de interes personal sau public și se urmărește realizarea de către SFS a unor acțiuni de interes public.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.