În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Entitățile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea posibilitatea să utilizeze profitul net pentru realizarea planurilor de dezvoltare.Guvernul a aprobat în sedința din 11 februarie curent proiectul hotărârii cu privire la unele aspecte ce țin de repartizarea profitului net anual al societăților pe acțiuni cu cotă de participare a statului și al întreprinderilor de stat. Documentul prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.110/2011, potrivit căreia entitățile cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția celor care sunt în proces de insolvabilitate, sunt obligate să transfere o parte din profitul net obținut pe parcursul anului de gestiune sub formă de dividende în bugetul de stat în proporție de până la 50% – pentru entitățile pasibile privatizării și de 25% – pentru cele nepasibile privatizării.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Consiliul Concurenței, pe lângă funcția de posesor al SIA „Registrul ajutoarelor de stat”, va avea și funcția de deținător al sistemului informațional, instituția fiind responsabilă de crearea și ținerea sistemului.   În ședința din 18 noiembrie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative în scopul eficientizării procesului de raportare și automatizare a notificării ajutoarelor de stat acordate, precum și pentru a asigura interoperabilitatea SIA „Registrul ajutoarelor de stat” cu serviciile guvernamentale (MPass, Msign).

Ieri deputații au aprobat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, scopul proiectului este racordarea Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor la versiunea nouă a codificării și descrierea mărfurilor, care a intrat în vigoare în anul 2017 și urmează a fi implementată și în Republica Moldova.

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Transporturile neregulate de persoane și mărfuri în regim bilateral, tranzit, precum și din/în țări terțe, între Republica Moldova și Republica Belarus va fi efectuat fără autorizaţii. Guvernul a aprobat, în ședința de ieri, Hotărârea pentru aprobarea semnării Protocolului cu privire la modificarea și completarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus cu privire la traficul auto internațional din 9 aprilie 1994.

Filiala Soroca a Camerei de Comerț si Industrie a Republica Moldova în parteneriat cu Consiliul Raional Drochia, IDIS „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), și cu sprijinul CIPE (Center for International Private Enterprise) a oranizat o masa ratundă cu genericul Soluțiile businessului pentru diminuarea riscurilor de corupție în procesul controlului de stat. La eveniment au participat 37 agenți economici, reprezentanții ai APL, mediului de afaceri, ONG, care au menționat utilitatea și importanța acestui subiect în eficientizarea activității agenților economici,

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

În perioada 27-29 octombrie 2020, Centrul de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF),  a desfășurat un curs online, pe platforma Zoom, cu genericul „Activitatea de audit intern în contextul pandemiei COVID-19”. Evenimentul a vizat acțiunile ce au fost și pot fi întreprinse în contextul pandemiei, cum pot fi realizate activitățile de audit intern în situația existentă, care sunt provocările, cum pot fi acestea depășite, la ce resurse se poate apela și, nu în ultimul rând, experiența internațională (PEMPAL), ultima prezentată în ziua de încheiere a seminarului.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public (Norme), care prevede și abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a proiectului, a Ordinul MF nr.105/2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public.   Documentul a fost elaborat în scopul revizuirii și reproiectării integrale a Normelor de audit intern, eficientizării și simplificării acestora, precum și în scopul actualizării acestora conform ultimelor tendințe și evoluții în domeniul dat. Suplimentar, prin acest proiect se urmărește reglementarea doar a obligațiilor persoanelor care desfășoară activitate de audit intern și a cerințelor minime față de activitatea în domeniu.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat „Monitorizarea Electronică a Vânzărilor” ( SIA „MEV”). Conceptul prevede scopul, obiectivele, funcţiile şi arhitectura SIA „MEV”, stabileşte posesorul, deţinătorul, furnizorii de date şi utilizatorii acestuia, precum şi descrie procesele de coordonare şi schimb de informaţii între autorităţile publice, furnizorii datelor fiscale şi alţi actori implicaţi.

În cadrul ședinței Executivului din 3 octombrie curent a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la constituirea Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului. Anterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 133 din 23.02.2010 a fost instituită Comisia pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional. Dat fiind faptul că, în perioada ultimilor ani, a fost efectuat un şir de modificări în cadrului legal, este necesară actualizarea și eficientizarea activităţii Comisiei şi revizuirea componenţei acesteia, a comunicat ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.