Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Volumul finanțării pentru guvernare democratică şi creşterea economică în Republica Moldova, oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), va fi majorat cu $29 mil. Două scrisori de implementare în acest sens au fost semnate ieri, 8 iulie 2019, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, și Brock Bierman, Adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia. Finanțarea preconizată pentru guvernare democratică va facilita crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor, va promova eficientizarea și transparența administrațiilor locale, va îmbunătăţi accesul la serviciile municipale și va promova descentralizarea și reformele judiciare.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Din Registrul de stat al persoanelor juridice urmează a fi radiate 53 de întreprinderi de stat inactive, conform unui proiect de hotărâre de Guvern aprobat în ședința Executivului din 29 mai curent. Astfel, din Registru vor fi excluse întreprinderi precum revista „Obiectiv AV” Î.S., firma de stat pentru comerț și intermediere „Moldova Combustibil”, ÎS„Stația de Sud pentru proiectări și prospecțiuni tehnice”, „Serviciul construcțiilor capitale ale beneficiarilor”, „Codreanca”, întreprinderea de transport auto de pe lângă Ministerul Apărării, Farmacia 455 „VIORICA” a Asociației „Moldovafarm”, cantina Ministerului Afacerilor Interne, Centrul de extensiune și agrotehservicii „Exagro” etc.

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice vor putea depune, în format electronic, rapoartele în adresa instituțiilor de stat, prin intermediul Ghișeului unic de raportare – raportare.gov.md.   Conform proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, elaborat de Ministerul Finanțelor, în calitate de posesor și deținător al acestuia va fi desemnat Serviciul Fiscal de Stat.  

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Instituția publică Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe(CTIF) a făcut, în cadrul unei ședințe de bilanț, totalurile activității sale pentru anul 2018, trimestrul I al anului 2019, și a stabilit prioritățile de bază pentru anul curent. La ședință au participat conducători și reprezentanți au tuturor subdiviziunilor instituției, Gabriela Cuneva, Secretar General de Stat al Ministerului Finanțelor, președinte al Consiliului CTIF și Ion Pîrgaru, președinte al Federației Sindicatelor din Comunicații.

Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal. În scopul realizării sarcinii de bază, eficientizării utilizării resurselor disponibile, în temeiul analizei riscurilor de neconformare fiscală identificate în activitatea contribuabililor, din informațiile disponibile cât și sesizările parvenite din surse terțe, Serviciul Fiscal de Stat asigură exercitarea controlului asupra modului și corectitudinii respectării legislației fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal. În scopul realizării sarcinii de bază, eficientizării utilizării resurselor disponibile, în temeiul analizei riscurilor de neconformare fiscală identificate în activitatea contribuabililor, din informațiile disponibile cât și sesizările parvenite din surse terțe, Serviciul Fiscal de Stat asigură exercitarea controlului asupra modului și corectitudinii respectării legislației fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale.

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Entitățile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea posibilitatea să utilizeze profitul net pentru realizarea planurilor de dezvoltare.Guvernul a aprobat în sedința din 11 februarie curent proiectul hotărârii cu privire la unele aspecte ce țin de repartizarea profitului net anual al societăților pe acțiuni cu cotă de participare a statului și al întreprinderilor de stat. Documentul prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.110/2011, potrivit căreia entitățile cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția celor care sunt în proces de insolvabilitate, sunt obligate să transfere o parte din profitul net obținut pe parcursul anului de gestiune sub formă de dividende în bugetul de stat în proporție de până la 50% – pentru entitățile pasibile privatizării și de 25% – pentru cele nepasibile privatizării.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Consiliul Concurenței, pe lângă funcția de posesor al SIA „Registrul ajutoarelor de stat”, va avea și funcția de deținător al sistemului informațional, instituția fiind responsabilă de crearea și ținerea sistemului.   În ședința din 18 noiembrie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative în scopul eficientizării procesului de raportare și automatizare a notificării ajutoarelor de stat acordate, precum și pentru a asigura interoperabilitatea SIA „Registrul ajutoarelor de stat” cu serviciile guvernamentale (MPass, Msign).

Ieri deputații au aprobat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, scopul proiectului este racordarea Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor la versiunea nouă a codificării și descrierea mărfurilor, care a intrat în vigoare în anul 2017 și urmează a fi implementată și în Republica Moldova.

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.