Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să mențină rata de bază la operațiunile principale ale politicii monetare pe termen scurt la nivelul actual de 3,5% anual, transmite NOI.md. De asemenea, Consiliul de administrație al BNM a decis să mențină la același nivel rata la creditele overnight (6,5%) și la depozitele overnight (0,5%). Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută străină rămîne la același nivel de 14% din baza de calcul.

Monedele comemorative sunt monede emise pentru a comemora un eveniment special sau jubileu, o personalitate, un monument, specii de plante pe cale de dispariție ș.a. Cele mai multe monede comemorative din lume au fost emise după anul 1960, cu toate că există numeroase exemple de monede comemorative atestate și mai înainte. În unele țări, aceste monede pot constitui doar obiecte de colecție, iar în alte țări, cum ar fi și Republica Moldova, monedele comemorative pot fi folosite și ca mijloc de plată.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Ritmul de creștere înregistrat de economia mondială va fi, în cel mai bun caz, unul moderat, din cauză că încetinirea activității în marile economii emergente va contracara progresele realizate în SUA și Europa, a anunțat, marți, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. În aceste condiții, OECD a solicitat Băncii Central Europene și Băncii Japoniei să mențină stimulentele monetare, însă, în același timp, organizația crede că Rezerva Federală Americană a luat decizia corectă atunci când a început să reducă programul de achiziție de obligațiuni.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Banca Naţională (BNM) a lansat proiectul ”Deschide inima spre educaţia financiară” în scopul integrării activităţilor de instruire financiară, desfăşurate în R. Moldova la diferite niveluri de către societate, informează MOLDPRES. Reuniunea de demarare a proiectului a avut loc în cadrul Săptămînii Internaţionale a Educaţiei Financiare din perioada 10-17 martie a.c. Pe parcursul săptămînii vor fi organizate o serie de evenimente, prin care banca centrală îşi reiterează angajamentul de a contribui la desfăşurarea eficientă a procesului educaţional la subiectul financiar.

Creşterea economică se va diminua esenţial în anul 2014, estimativ pînă la circa 3,0%, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, informează MOLDPRES. „Totuşi, şi această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea submina şi mai mult cererea pentru export şi influxurile de remiteri”, se arată într-o analiză semnată de Adrian Lupuşor, directorul „Expert Grup”.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Situaţia economică a continuat să se îmbunătăţească în primele două luni ale acestui an, însă apar anumite semne de îngrijorare, constată Grupul Analitic Independent „Expert Grup” în ultimul număr al publicaţiei „Realitatea Economică”, informează MOLDPRES. Potrivit experţilor, „Indicele Compozit Anticipator în ianuarie 2014 şi-a menţinut tendinţa ascendentă”. Acesta a avansat pînă la 105,4 puncte, faţă de 101,4 puncte în decembrie 2013. Creşterea a fost determinată de „evoluţia exporturilor, cererii interne şi activităţii de creditare.

Fondul Monetar Internațional (FMI) este dispus să acorde și în continuare asistență Republicii Moldova în cadrul unui nou program. Declarația aparține vicedirectorului Departamentului European al FMI, Aasim Husain, și șefului Misiunii FMI în Moldova, Max Alier, și a fost făcută în cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului, Igor Corman, relatează NOI.md.

PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast.

Fondul Monetar Iinternaţional (FMI) apreciază foarte înalt evoluţia indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova şi este gata să ofere asistenţă Republicii Moldova în cadrul unui nou Program. O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află într-o vizită de documentare în Republica Moldova şi în următoarele două săptămâni, va avea întrevederi cu mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor, dar ai sectorului privat, în cadrul cărora vor discuta despre reformele structurale şi măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii financiare, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului.

Sefii de state si de guverne din G20 au avertizat la incheierea summitului de la Sankt Petersburg ca redresarea economiei mondiale va fi slaba din cauza riscurilor legate mai ales de economiile emergente, iar bancile centrale s-au angajat din acest motiv sa modifice politicile monetare cu precautie.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.