Conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire constituie sursă de venit neimpozabilă.

Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede, scrie businessmagazin.ro. Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

Consiliul de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat joi neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei «Infotag», care face referire la BNM, rata de bază la operaţiunile de scurtă durată a fost păstrată la nivelul de 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, la depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a modificat nici norma rezervelor obligatorii de la sursele atrase – 14%.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat că este pregătită să legalizeze moneda virtuală bitcoin, în ciuda riscurilor imense şi a reacţiilor înregistrate pe plan mondial, scrie Agerpres. Noi susţinem o abordare prudentă faţă de bitcoin şi monitorizăm situaţia, alături de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat Georgy Luntovsky, adjunctul preşedintelui Băncii Rusiei, la Congresul bancar internaţional de la Sankt Petersburg.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut astăzi o întrevedere cu experţii Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. Scopul Misiunii, care s-a aflat la Chişinău între 16-22 iulie, a fost de a examina situaţia din sectorul financiar-bancar al ţării şi de a discuta despre asistenţa pentru dezvoltare oferită Republicii Moldova şi despre punerea în aplicare a politicilor structurale după expirarea programului susţinut de FMI.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Aprecierea în continuare a euro va atrage noi măsuri de stimulare monetară din partea Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat preşedintelui BCE, Mario Draghi, acesta fiind cel mai puternic avertisment de până acum al Draghi în privinţa evoluţiei monedei europene. "Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor", a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

Numărul milionarilor şi avuţia aflată în proprietate privată la nivel global au atins anul trecut noi maxime istorice, ca urmare a avansului burselor, stabilizării economiilor industrializate şi politicilor monetare relaxate ale băncilor centrale, arată un studiu citat de Financial Times. Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Monedele comemorative sunt monede emise pentru a comemora un eveniment special sau jubileu, o personalitate, un monument, specii de plante pe cale de dispariție ș.a. Cele mai multe monede comemorative din lume au fost emise după anul 1960, cu toate că există numeroase exemple de monede comemorative atestate și mai înainte. În unele țări, aceste monede pot constitui doar obiecte de colecție, iar în alte țări, cum ar fi și Republica Moldova, monedele comemorative pot fi folosite și ca mijloc de plată.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis să mențină rata de bază la operațiunile principale ale politicii monetare pe termen scurt la nivelul actual de 3,5% anual, transmite NOI.md. De asemenea, Consiliul de administrație al BNM a decis să mențină la același nivel rata la creditele overnight (6,5%) și la depozitele overnight (0,5%). Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută străină rămîne la același nivel de 14% din baza de calcul.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Ritmul de creștere înregistrat de economia mondială va fi, în cel mai bun caz, unul moderat, din cauză că încetinirea activității în marile economii emergente va contracara progresele realizate în SUA și Europa, a anunțat, marți, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. În aceste condiții, OECD a solicitat Băncii Central Europene și Băncii Japoniei să mențină stimulentele monetare, însă, în același timp, organizația crede că Rezerva Federală Americană a luat decizia corectă atunci când a început să reducă programul de achiziție de obligațiuni.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Banca Naţională (BNM) a lansat proiectul ”Deschide inima spre educaţia financiară” în scopul integrării activităţilor de instruire financiară, desfăşurate în R. Moldova la diferite niveluri de către societate, informează MOLDPRES. Reuniunea de demarare a proiectului a avut loc în cadrul Săptămînii Internaţionale a Educaţiei Financiare din perioada 10-17 martie a.c. Pe parcursul săptămînii vor fi organizate o serie de evenimente, prin care banca centrală îşi reiterează angajamentul de a contribui la desfăşurarea eficientă a procesului educaţional la subiectul financiar.

Creşterea economică se va diminua esenţial în anul 2014, estimativ pînă la circa 3,0%, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, informează MOLDPRES. „Totuşi, şi această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea submina şi mai mult cererea pentru export şi influxurile de remiteri”, se arată într-o analiză semnată de Adrian Lupuşor, directorul „Expert Grup”.