Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Un proiect prin care se propune ca bunurile culturale dobândite prin infracțiune să fie repatriate prin intermediul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale este propus spre consultare. Astfel, autorii propun excluderea necesităţii creării mecanismului de repatriere a bunurilor culturale dobândite prin infracțiune în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dublarea competențelor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, irosirea nejustificată a mijloacelor financiare pentru crearea mecanismului menționat, în special luând în considerare că numărul acestor infracțiuni este unul infim.

Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea V. Partea VI. i) art.52 CF.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. Patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Potrivit art. 204 din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea modificărilor la Ordinul MF nr. 119 din 6 august 2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile. Potrivit notei informative, aprobarea modificărilor propuse va ajusta conturile contabile existente, precum și va îmbunătăți aplicarea corectă a prevederilor SNC prin introducerea unor conturi contabile noi și ajustarea celor existente. Amintim că, pe data de 22 martie 2019, în MO nr.101-107, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 48 din 12 martie curent cu privire la modificarea Ordinului nr.118/2013 al aceleiași autorități, prin care au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate.

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Ce urmează să întreprindă contribuabilul dacă în cadrul controlului fiscal se efectuează inventarierea bunurilor și se stabilesc surplusuri sau lipsuri de active? În cadrul controlului fiscal la fața locului efectuat prin metoda de verificare totală/faptică/operativă de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), se execută, după necesitate, inventarierea bunurilor și valorilor contribuabilului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori).

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.