Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Moldovenii care au activat în Republica Belarus vor beneficia de presații sociale: pensii pentru limită de vârstă, de dizabilitate cauzată de boli obişnuite, pensii şi indemnizaţii de dizabilitate cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale și cele de urmaş. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie curent a fost aprobată Hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Belarus privind securitatea socială.

În ultima perioadă tot mai frecvent apar întrebări ce ţin de achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cazul când o persoană fizică, obţinând statutul de pensionar, fondează o întreprindere individuală şi activează în calitate de întreprinzător. Pe de o parte, pensionarii sunt incluşi în lista persoanelor asigurate de Guvern, pe de altă parte, legislaţia prevede obligaţia întreprinzătorilor individuali de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.

În cadrul întreprinderii unde sunt angajată activează persoane care sunt beneficiari de pensie. Eu sunt contabil recent angajat. Contabilul precedent a declarat toate aceste persoane pensionari cu categoria 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă”. Este necesar de a declara în darea de seamă IPC 18 categoriile care reflectă activitatea pensionarilor? Este sau nu necesar să prezentăm corectări în declaraţiile persoanelor asigurate pentru anii precedenţi?

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, la 6 decembrie 2019, a fost efectuat transferul mijloacelor băneşti pentru plata suportului unic de 600 lei pentru 451 de beneficiari care, potrivit datelor statistice ale instituţiei, nu au primit indemnizația. CNAS informează cetăţenii care nu au ridicat banii, că îi pot solicita de la oficiile poştale doar până la 26 decembrie 2019. Reamintim că suportul unic de 600 lei a fost acordat beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 aprilie 2019, al căror cuantum lunar nu depăşea 2000 lei.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Începând cu 1 aprilie 2018 va fi realizată aniticipat următoare etapă de valorizare a pensiilor pentru limita de vârstă și dizabilitate stabilite în perioada anilor 2012-2013. O hotărâre în acest sens a fost susținută ieri de cabinetul de miniștri.

De la 1 ianuarie 2019, pensionarii vor avea dreptul la reexaminarea pensiilor. Aceasta prevede un proiect pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptat de către Parlament în prima lectură. Astfel, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita o singură dată reexaminarea pensiei, cu condiția că cuantumul pensiei reexaminate este mai mare decât cea aflată în plată.

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Pensia soțului decedat ar putea reveni soțului supraviețuitor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 582 din 27 noiembrie 2019 pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți. Astfel, Guvernul susține inițiativa legislativă ce are drept scop garantarea de către stat, pe un termen determinat, pentru soțul supraviețuitor a dreptului la indemnizație lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat soțul decedat, în funcție de durata primirii acesteia (nu mai mult de 5 ani).

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

În agenda evenimentelor pentru săptămâna care a început astăzi, 18 noiembrie 2019, sunt formulate șapte măsuri sociale care necesită a fi implementate imediat: – acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii – modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor să se efectueze de două ori pe an – majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei per lună și extinderea numărului de beneficiari

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

La 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 165 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, care prevede reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă persoanelor care au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie și Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunță că, începând cu 1 ianuarie 2019, persoanele care s-au pensionat până la 01.01.1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult, deja pot depune cerere pentru reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă la casa teritorială de asigurări sociale conform locului de trai.

Începând cu luna noiembrie 2017, persoanele care au dreptul la pensie își vor putea calcula mărimea pensiei cu ajutorul Calculatorului on-line de pensie, prin introducerea datelor personale.

La situația din 1 octombrie 2017, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau înregistrați 718 285 beneficiari de pensii în aspect teritorial. Totodată, în baza de date a instituției, erau înregistrați 59 846 beneficiari de alocații sociale de stat.