Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Conform pct. 1. lit. b) din anexa nr. 2 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistentă medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002, persoanele fizice neangajate — fondatori ai întreprinderilor individuale, se atribuie la categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual pentru anul corespunzător.

Peste2300 de persoane au achitat, în prima jumătate a lunii aprilie, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă prin serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Această cifră este de 7 ori mai mare față de perioada similară a anului 2019. Totodată, vă informăm că unele persoane au achitat prima de asigurare prin transfer bancar, iar procesarea acestor plăți durează 1-3 zile.

PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește contribuabililor că se apropie primul termen de prezentare a Darii de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenta nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN). Anticipând evenimentul, venim cu detalii asupra modului de completare și prezentare a acesteia. Totodată, articolul ce urmează este și răspuns la solicitările persoanelor ce urmează să prezinte noul formular, introdus în anul 2018. Cine este obligat să prezinte această dare de seamă?

Persoanele care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limita de vârstă, vor beneficia de reexaminarea pensiei o singură dată, cu condiția că pensia recalculată va fi mai mare decât pensia aflată în plată. Guvernul a votat în ședința de vineri, 8 iunie, un proiect de lege ce prevede acordarea dreptului la reexaminarea pensiei.

Conform art. 283 din Codul fiscal (CF), persoanele de vârstă pensionară beneficiază de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii cu destinație locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului − reședința). Se aplică scutirea în cauză în cazul în care o parte din bunul imobil este cu destinație locativă iar altă parte — cu destinație comercială, dar conform datelor cadastrale destinația bunului imobil este menționat ca „construcţii cu funcţii comasate”? Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător, potrivit art. 281 alin. (1) din CF, se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la situația din 1 ianurie 2018 în Republica Moldova erau716 015 pensionari și 61 024 beneficiari de alocații de stat.

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

Procesul de negociere a proiectului acordului bilateral dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă privind cooperarea în domeniul asigurării cu pensii continuă. Documentul va determina procedurile de stabilire, recalculare şi plata pensiilor pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş şi a ajutorului de deces. Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă au efectuat o vizită oficială la Moscova pentru participarea la negocierea proiectului documentului.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Moldovenii care au activat în Republica Belarus vor beneficia de presații sociale: pensii pentru limită de vârstă, de dizabilitate cauzată de boli obişnuite, pensii şi indemnizaţii de dizabilitate cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale și cele de urmaş. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie curent a fost aprobată Hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Belarus privind securitatea socială.

La momentul actual legislația în vigoare nu prevede facilități la achitarea impozitului din activitatea independentă pentru anumite categorii de persoane.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, la 6 decembrie 2019, a fost efectuat transferul mijloacelor băneşti pentru plata suportului unic de 600 lei pentru 451 de beneficiari care, potrivit datelor statistice ale instituţiei, nu au primit indemnizația. CNAS informează cetăţenii care nu au ridicat banii, că îi pot solicita de la oficiile poştale doar până la 26 decembrie 2019. Reamintim că suportul unic de 600 lei a fost acordat beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 aprilie 2019, al căror cuantum lunar nu depăşea 2000 lei.

În ultima perioadă tot mai frecvent apar întrebări ce ţin de achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cazul când o persoană fizică, obţinând statutul de pensionar, fondează o întreprindere individuală şi activează în calitate de întreprinzător. Pe de o parte, pensionarii sunt incluşi în lista persoanelor asigurate de Guvern, pe de altă parte, legislaţia prevede obligaţia întreprinzătorilor individuali de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.