În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal (CF), persoanele juridice aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de angajamente, conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost câştigat; sumele reducerii de preţ, ale disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Prin Hotărârea Guvernului nr.326/2021 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.764 /1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova a fost abrogată, ceea ce provoacă incertitudine în rândurile contabililor și antreprenorilor, în special în ceea ce privește documentarea operațiunilor de casă în contabilitate.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultări publice proiectul hotărârii cu privire la utilizarea unor mijloace financiare, prin derogare de la prevederile pct. 42 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 243/2016 privind crearea Serviciului Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112.

Alocațiile bugetare nevalorificate și soldurile de mijloace în conturi vor fi închise la finele anului bugetar. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea și completarea mai multor acte legislative și normative, scopul acestuia fiind aducerea în concordanţă a actelor în vigoare, precum și îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului finanțelor publice. Astfel, se propune eliminarea tratării veniturilor colectate ca venituri proprii în afara bugetului, unificarea bugetului autorităţilor bugetare la cheltuieli şi repartizarea pe programe fără divizare pe componente.

Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.         Potrivit art.48 alin.(3) lit.l) și art.64 alin. (2) lit. i) din Legea menționată, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 3 noiembrie 2020, proiectul  legii bugetului de stat pentru anul 2021, care prevede că veniturile vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor constitui, conform proiectului, 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% față de bugetul aprobat în 2020.   Deputații au aprobat astăzi în prima lectură și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), veniturile şi cheltuielile fiind prognozate în sumă de 25,095 mld. lei, cu 6,8% mai mult în raport cu cele aprobate pe anul 2020.  

Dreptul la pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate și pensie de urmaș ar putea fi acordat și prin procură. Ieri, 8 iulie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de lege pentru modificarea art. 31 din Legea privind sistemul public de pensii.   Astfel, cererea de pensionare şi actele necesare vor fi depuse la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul beneficiarului de către reprezentatul desemnat prin procură.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Agentul economic achiziționează, pe 20 decembrie 2019, marfă de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Conform clauzelor contractuale plata se va efectua cel târziu peste 30 zile. Achitarea a avut loc pe 10 ianuarie 2020. Când urmează a fi întocmit actul de achiziție a mărfurilor (în momentul achiziției sau achitării)? Cum urmează a fi efectuată reținerea la sursa de plată?

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Dobânzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.