Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Pe parcursul anului fiscal 2020 și 2021, compania a acordat salariaților săi prime de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului. Care este mecanismul de calculare a cuantumului de 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută și care se admite spre deducere și ce obligații fiscale rezultă în cazul în care suma asigurată depășește cuantumul stabilit de 50% conform legislației în vigoare?

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

În ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 14,9%, însumând 7,9 mld. lei. Au scăzut esențial investițiile finanțate din sursele proprii ale agenților economici, bugetul public național, credite interne și surse străine: - surse proprii ale agenților economici – cu 11,2% (valoarea 5,9 mld. lei, contribuția -7,2 p.p.) - bugetul de stat – cu 58,1% (valoarea 2,6 mld. lei, contribuția -3,9 p.p.) - bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu 43,5% (valoarea 3,1 mld. lei, contribuția -2,5 p.p.); - credite interne –  cu 23,3% (valoarea 7 mld. lei, contribuția -2,3 p.p.) - surse străine – cu 33,5% (valoarea 4 mld. lei, contribuția -2,0 p.p.).

Care organizații nu dețin obligația de a reține impozitul pe venit din mijloacele bănești donate (ajutoarele acordate) persoanelor fizice-cetățeni?  

În perioada 1 martie - 7 august 2020, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 1 843 controale fiscale la unitățile comerciale a produselor alimentare și farmacii/depozite farmaceutice, în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante.     În rezultat au fost stabilite 217 cazuri de încălcare a prevederilor modului de formare a prețului prin depășirea adaosului comercial aplicat, stabilit de legislația în vigoare și au fost adoptate decizii asupra cazului de încălcare fiscală, fiind calculat venit ilicit și aplicate sancțiuni în sumă totală de 548 mii lei.

Conform prevederilor art. 302 al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu taxa pentru apă sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care: a) extrag apă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane; b) utilizează apa potabilă din orice sursă în scopul îmbutelierii; c) extrag apă minerală naturală;

În primul trimestru al anului curent inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritatea au depistat circa 80 de încălcări ale regimurilor juridice al averii și interelor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Din totalul celor 80 de acte de constatare, circa 29 de subiecți ce dețin funcții de demnitate publică și 51 de subiecți aflați în alte funcții publice au admis încălcări ale legislației.

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.

Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală.

Mâine, 14 decembrie 2018, va ieși de sub tipar nr. 467-479 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, conform art. 13 al Legii nr. 171/2010 cu privire la asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, obţine statutul de persoană juridică – subiect al impunerii din momentul înregistrării de stat. Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru apă, conform art. 302 al Codului fiscal, sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care:

Întreprinderea noastră a importat în luna septembrie produse care dețin certificate emise de către autoritățile Uniunii Europene ce confirmă că produsele sunt ecologice (ex. fertilizanți – Ferticell Universal 0-0-1). Se încadrează produsele importate în noțiunea de poluant și suntem oare obligați să achităm taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?  

Începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate la CF prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, a fost introdus un nou principiu de impozitare cu TVA – taxarea inversă.   Aceata presupune că TVA se calculează de către cumpărător şi nu de către vânzător. Taxa se calculează livrărilor impozabile în situaţia în care vânzătorul este în proces de insolvabilitate şi este plătitor al TVA. În situaţia în care vânzătorul este declarat în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.149/2012, dar nu este înregistrat ca subiect plătitor al TVA, pentru tranzacţiile efectuate de acest vânzător taxarea inversă cu TVA nu se aplică.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019.