Venitul sub formă de salariu, primit din străinătate, nu se declară în Republica Moldova. Adică mama Dumneavoastră nu are obligația de a declara în Republica Moldova venitul salarial, obținut în Italia.

Menționăm că, potrivit prevederilor art. 33 din Codul civil, tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu şi asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani, după caz. Odată cu atingerea de către minorul pus sub tutelă a vîrstei de 14 ani, tutela asupra lui încetează, iar persoana care a exercitat funcţia de tutore, în baza art. 47 din Codul civil, devine curatorul lui fără a fi necesară o hotărîre suplimentară în acest sens.

1. Alocaţie socială de stat pentru unele categorii de cetăţeni. 2. Alocaţie lunară de stat pentru unele categorii de populaţie. 3. Alocaţie socială pentru îngrijirea invalizilor din copilărie de gradul I, pentru îngrijirea la domiciliu a unui copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I, a invalizilor de gradul I ţintuiţi la pat din rîndul persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi a invalizilor nevăzători de gradul I.

Conform prevederilor art. 1444 al Codului civil, ţinîndu-se cont şi de prevederile art. 43 al Codului fiscal, patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului.

În conformitate cu art. 624 din Codul civil, clauza penală (penalitate) reprezintă o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudicial, stipulînd că debitorul, în cazul neexcecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. De asemenea, este necesar de a menţiona că sursele de venit impozabile sunt specificate de art. 18 din Codul fiscal. Potrivit lit. n) din articolul menţionat, veniturile obţinute ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, reprezintă sursă de venit impozabilă.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în partea ce ține de ordinea privind restabilirea dreptului agenţilor economici la trecerea în cont a sumelor TVA care au fost scoase din cont în legătură cu neînregistrarea în Registrul general electronic al facturilor fiscale eliberate sau înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, comunică următoarele.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în lucru, comunică despre modificările şi completările operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31 decembrie 2013, nr. 320-321, art. 871) la articolele 254, 2631 şi 129 ale Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în vigoare din 1 ianuarie 2014). Articolul 254 a fost modificat atât în partea formulărilor încălcărilor, cât şi în partea ce ţine de cuantumul amenzilor. Atenţionăm că pentru neasigurarea bilanţului numerarului în maşina de casă şi de control cu memorie fiscală, care constă în formarea excedentului de numerar nejustificat, sancţiunea nu se va aplică dacă suma excedentului nu va depăşi 20 de lei.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Conform antecontractului semnat, transmiterea dreptului de autor se efectuează la momentul semnării contractului, iar plata pentru aceste drepturi se efectuează în 3 tranșe egale, una fiind cu o lună înainte de data semnării contractului, cea de a doua fiind în termen de cel mult 5 zile din momentul semnării contractului și cea de a treia tranșă la expirarea unei luni din momentul semnării contractului. Astfel, în conformitate cu prevederile antecontractului, întreprinderea X a achitat prin virament la 10 ianuarie 2013 plata în avans în cuantum de 33% din suma totală aferentă cesionării drepturilor de autor de către întreprinderea Y, rezidentă a Italiei. Apare sau nu obligația de calculare și achitare a T.V.A. la întreprinderea X urmare a tranzacției efectuate, și în care perioadă anume? Conform art. 93 pct. 9) Cod fiscal, import de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

În practică, la contribuabili deseori apar întrebări cu privire la utilizarea scutirii, prevăzute în art. 41 din Codul Fiscal. De exemplu, cum se calculează corect creşterea de capital (anexa nr. 1 la Declarația cu privire la impozitul pe venit forma CET 08) în cazul înstrăinării (vînzării) bunurilor imobiliare, avînd la dispoziție atît valoarea bunului imobil, conform informației organului cadastral, cît şi valoarea bunului imobil, conform contractului de vînzare-cumpărare?

Conform contractului semnat, transmiterea dreptului de autor se efectuează la momentul semnării contractului, iar plata pentru aceste drepturi urmează să se efectueze la expirarea a 6 luni din momentul înregistrării drepturilor de autor după noul proprietar. Astfel, în conformitate cu prevederile contractului, întreprinderea X a achitat prin virament la 10 martie 2013 plata pentru cesionarea drepturilor de autor întreprinderii Y rezidentă a SUA. Apare sau nu obligația de calculare și achitare a T.V.A. la întreprinderea X, urmare a tranzacției efectuate, și în care perioadă anume, la data transmiterii drepturilor de autor sau la data achitării plății pentru aceste drepturi? Conform art. 93 pct. 9) Cod fiscal, import de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 148 din 21.10.2013 „Declaraţia persoanei fizice cu privire la proprietate” (în continuare Declaraţia) este completată de către persoana fizică-cetățean care a fost supusă verificării fiscale prealabile, prin metode indirecte de estimare a venitului impozabil, și este propusă pentru inițierea controlului fiscal. Declaraţia se depune la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Cetăţenii care dau în chirie imobile sunt îndemnaţi să achite impozitul de 5% din veniturile obţinute din această activitate. Persoanele care încheie contracte de locaţiune sunt obligate să le înregistreze în termen de trei zile la Inspectoratul Fiscal, iar în cazul neachitării impozitelor riscă să fie amendate. Declaraţiile au fost făcute în cadrul ediţiei a emisiunii „Spaţiul Public” de la Radio Moldova.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

Cui îi revine obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare dacă, reieșind din dispozițiile art. 277 din CF, subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice – proprietarii, deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare ce se află în proprietatea publică (a statului sau în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale), iar autoritatea administrației publice locale nu a acordat proprietarului bunului imobil (persoană fizică) scutirea la plata impozitului pentru bunurile imobiliare?