În cadrul seminarului organizat de ACAP în parteneriat cu Mazars și Tx&A Co SRL, au fost abordate principalele modificări legislative ale anului 2018 și cum entitățile să facă față acestor provocări. Unul din subiectele discutate a fost Legea cu privire la parcurile IT. În mod special, auditorul din cadrul ATA Consult SRL, Vladimir Melnic, s-a referit la aspectele neacoperite de lege ce țin de regimul fiscal facilitar al rezidenților parcurilor IT. În viziunea speaker-ului, cu toate că deja a fost lansat și primul parc IT – Moldova IT Parc, există aspecte care necesită îmbunătățire pentru ca mecanismul impozitul unic de 7% să funcționeze eficient.

Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

Privind termenii obligaţiei fiscale a TVA la importul de servicii Ministerul Finanţelor, în legătură cu modificarea unor prevederi ale Codului fiscal, operate prin Legea nr. 48 din 26 martie 2011 (Monitorul Oficial nr. 53 din 4 aprilie 2011), aduce la cunoştinţa IFS teritoriale şi DMC despre unele aspeсte referitoare la data apariţiei obligaţiei fiscale la importul de servicii. Conform articolelor 101 (4), 109 (1) şi 115 (2) din Codul fiscal, în redacţia Legii nr. 48 din 26.03.2011, începînd cu 4 aprilie 2011, subiecţii antreprenoriatului care importă servicii achită TVA la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile nerezidenţilor pentru serviciul de import.

Entitatea „C” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Taxa de stat reprezintă o sumă care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii în acţiunile patrimoniale, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat, se determină prin proporţiile fixe stabilite.

Care este procedura de stingere a obligațiilor fiscale în cazul în care contribuabilul actualmente nu dispune de mijloace bănești pentru stingerea restanței formate la o clasificație bugetară, totodată, înregistrînd o supraplată la capitolul impozit pe venit? Inițial este necesar de menționat că în conformitate cu prevederile art. 129 pct. 13) din CF, restanță reprezintă suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere (penalității) şi/sau amenzii.

Cum se va reflecta în Declaraţia privind TVA ajustarea sumei TVA aferentă avansului pentru care livrarea nu a fost efectuată şi a expirat termenul de precripţie? Răspunsul la această întrebare îl găsim în Codul Fiscal.

Până la expirarea termenului stabilit pentru prezentarea Declarației pe venit a persoanelor juridice (forma VEN12) a rămas mai puțin de o săptămână. Reiterăm, că în acest an Declarația pe venit a persoanelor juridice poate fi prezentată până pe data de 27 martie, inclusiv.

Când apare obligația achitării TVA la buget de către subiectul impozabil care a importat servicii, dacă achitarea a fost făcută din numele conducătorului întreprinderii, iar banii au fost compensați din contul întreprinderii?

Se aplică oare prevederile art. 4 alin. (202) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal și pentru perioada de după 2015 în ce privește neaplicarea TVA la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW? În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (202) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997, în perioada de până la 31 decembrie 2015 nu se aplică TVA la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziția tarifară ex. 8502 31 000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW.

Modul de completare a formularului Declarației TDBSA15 privind suma accizelor calculate la stocul de mărfuri supuse accizelor, atribuite la pozițiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208, 240210000, 240220, 240290000 şi 2403 a fost modificat prin Ordinul nr.27 din 29 ianuarie 2018 al Ministerului Finanțelor. Documentul a fost publicat la 9 februarie curent în MO și vine cu modificări și completări la Ordinul nr. 58 din 28 aprilie 2015 al aceleiași autorități.  

Serviciul Fiscal de Stat vă informează că, în urma lansării sistemului „e-Cerere” peste 500 de cereri au fost prelucrate în mod automatizat. În primele trei zile de la lansare agenții economici au înregistrat 255 de subdiviziuni, iar în calitate de plătitor de TVA s-au înregistrat 11 contribuabili.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova cu sediul central în Chișinău are o subdiviziune în Tiraspol – oficiu pe care îl arendează de la o persoană juridică din Tiraspol. Se califică oare serviciile de arendă primite de la persoana juridică din Tiraspol ca import de servicii?

Conform normelor stabilite prin art.115 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit.a) şi/sau lit.c), este obligat să prezinte declaraţia privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.

Întreprinderea noastră fiind plătitor de T.V.A. a efectuat importul produselor lactate și de panificație achitînd T.V.A. la vamă. Ulterior aceste produse au fost comercializate pe teritoriul Republicii Moldova. Putem noi oare beneficia de restituirea T.V.A.? Prevederile art. 101 alin. (3) din CF prevăd expres că, în cazul în care suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificație şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificație, lapte şi produse lactate, diferența se restituie din buget în limitele coteistandard a T.V.A., înmulțite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă.

1. (29.1.11.9) Cum urmează a fi aplicate prevederile art. 84 din Codul fiscal în cazul în care agentul economic și-a schimbat regimul cu privire la impozitul pe venit pe parcursul anului (regimul general la regimul IVAO sau invers)? 2. (29.1.11.8) Se consideră venituri operaționale pasibile impozitării cu 3% veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare?

La transmiterea bunului în natură în contul stingerii creanțelor, întreprinderea, aflată în procedura de faliment, urmează să elibereze cumpărătorului factura fiscală? A cui este obligația de calculare și achitare a TVA?

În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) din Codul fiscal, dacă, după includerea în declarația privind TVA a sumei TVA calculate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislației, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la ajustarea sumei TVA calculate începând cu perioada fiscală în care s-a constatat datoria compromisă. Suma TVA care urmează a fi ajustată este egală cu suma TVA calculată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.

Urmează oare a se impozita cu TVA la cota zero livrările de energie electrică pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă indiferent de faptul în a cărui gestiune se află bunurile în cauză și cu cine este încheiat contractul de furnizare? Care este regimul fiscal aferent livrărilor de energie electrică cooperativelor de garaje, proprietarilor de garaje, precum și membrilor întovărășirilor pomicole pentru imobilele cu destinație nelocativă?