Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Conform art. 89 alin. (1) din Codul fiscal în redacţia în vigoare în 2011, fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), şi royalty (cu excepţia plăţilor efectuate către nerezidenţi) este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi royalty şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Acestea sunt prevederile modificărilor la Legea privind reglementarea valutară, elaborate de Banca Naţională şi prezentate pentru consultări publice. Astfel, se liberalizează operaţiunile valutare supuse autorizării de BNM (cu unele excepţii) în sumă de până la 10 000 euro (sau echivalentul lor).

Scutirea, la care are dreptul persoana fizică, se acordă la locul de muncă de bază al lucrătorului rezident al Republicii Moldova. Locul de muncă de bază se consideră contribuabilul care ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.

Conform art. 4 al Codului fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Conform paragrafului 1 din art. 15 al Acordului „Potrivit prevederilor articolelor 16, 17 şi 18 ale prezentului Acord, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Statului Contractant pentru o activitate salariată vor fi impuse numai în acest Stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată nu este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant, remuneraţiile obţinute în legătură cu aceasta pot fi impuse în acest celălalt Stat.” Astfel, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Federaţiei Ruse din munca achitată de angajatorul care este rezident al Republicii Moldova şi care nu a fost exercitată pe teritoriul Republicii Moldova, nu urmează a fi impuse la sursa de plată în Republica Moldova. Pentru a nu fi impozitate la sursa de plată plăţile salariale, urmează a fi respectate prevederile art. 793 alin. (2) Cod fiscal şi anume, la prezentarea de către nerezidenţi a confirmării despre rezidenţa permanentă, venitul faţă de care, potrivit tratatelor internaţionale, este prevăzut un regim de impozitare preferenţial în Republica Moldova se scuteşte de impunere la sursa de plată sau impozitul pe venit la sursa de plată se reţine la o cotă redusă.

Cu privire la regimurile fiscale şi vamale la introducerea/scoaterea mărfurilor în/din zona liberă Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 16.12.2011 cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurării mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, incasării plăţilor vamale şi calculării impozitelor aferente operaţiunilor de întroducere/scoatere a mărfurilor în/din zona liberă.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a semnat astăzi cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) un Memorandum de Înţelegere privind realizarea unor acţiuni comune în domeniul transferurilor internaţionale de mijloace băneşti, informează MOLDPRES.

Potrivit prevederilor art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, prin noţiunea de import de servicii se subînţelege prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova. În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină în baza regulilor stabilite în art. 111 din Codul menţionat. Prin urmare, regimul fiscal privind aplicarea T.V.A. se determină în funcţie de aprecierea serviciului prestat, precum și de locul prestării acestuia, stabilit în conformitate cu art. 111 din Codul fiscal. Astfel, potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor care sînt legate de bunurile imobile se consideră a fi locul aflării acestor bunuri imobile, adică Republica Moldova. Prin urmare, potrivit situaţiei expuse, în cazul în care un nerezident inclusiv persoană fizică acordă servicii de restaurare a imobilului unui rezident al Republicii Moldova, atunci, în conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) și art. 111 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, reprezintă import de servicii care, potrivit art. 96 lit. a), se impozitează cu T.V.A. pe principii generale la cota de 20%.

Dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Conform art. 83 din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:

Menționăm că, potrivit prevederilor art. 33 din Codul civil, tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu şi asupra minorilor în vîrstă de pînă la 14 ani, după caz. Odată cu atingerea de către minorul pus sub tutelă a vîrstei de 14 ani, tutela asupra lui încetează, iar persoana care a exercitat funcţia de tutore, în baza art. 47 din Codul civil, devine curatorul lui fără a fi necesară o hotărîre suplimentară în acest sens.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.

Începînd cu aceast număr al revistei deschidem o nouă rubrică pentru cititorii noştri cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în cadrul căreia ve-ţi putea afla mai multe informaţii utile privind Convenţiile fiscale internaţionale şi legislaţia fiscală naţională. Rubrica va fi structurată în conformitate cu aspectele ramurale/tipul tranzacţiei/forma, locul achitării/alte momente relevante ale nerezidenţilor şi tratamentul fiscal al veniturilor active/pasive obţinute de aceştia în cazurile respective.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Serviciul Vamal Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Codului fiscal, Codului vamal şi Legii cu privire la tariful vamal, la livrarea şi importul activelor nemateriale, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurarea mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, încasarea şi calcularea drepturilor de import.

În conformitate cu prevederile art. 2263, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente, cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care:

Conform paragrafului 3 al articolului 15 al Acordului, independent de prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol, remuneraţiile obţinute în legătură cu activitatea salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronavă, vehicul feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impuse în Statul Contractant în care este rezidentă persoana care exploatează o navă, un vapor, o aeronavă, un vehicul feroviar şi rutier.

Invalidul din copilărie „Х” este fratele surorii „У”, care se află în relații de căsătorie cu „Z”. Fratele invalid locuiește împreună cu ei și se află la întreținerea totală atît a surorii sale, cît și a soțului acesteia. Se răsfrînge oare, în cazul dat, dreptul la scutirea pentru persoanele întreținute în mărime de 9 120 lei (pentru anul 2013) asupra surorii aflate în relații de rudenie cu fratele – invalid din copilărie? Poate oare beneficia de scutirea respectivă și soțul acesteia? Reamintim că, potrivit prevederilor art. 35, alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Paragraful 1 al articolului 15 al Acordului stabileşte regula generală referitoare la impozitarea veniturilor din munca salariată (altele decît pensiile), conform căreia impozitarea unor asemenea venituri se face în Statul unde este desfăşurată, de fapt, munca salariată. Munca salariată este desfăşurată acolo unde salariatul este prezent fizic atunci cînd desfăşoară activităţile pentru care este plătit venitul dintr-o muncă salariată. O consecinţă a acestui fapt ar fi aceea că, un rezident al unui Stat Contractant care primeşte o remuneraţie, în legătură cu munca salariată, din surse situate în celălalt Stat, nu ar putea fi impozitat în celălalt Stat în legătură cu acea remuneraţie numai pentru că rezultatele muncii sale au fost exploatate în celălalt Stat.