O persoană fizică cetăţean la completarea declaraţiei pe venit pentru anul 2017 a constatat că declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2016 (forma CET15, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015) conţine erori şi intenţionează să prezinte declaraţia repetată pentru anul 2016 concomitent cu cea pentru anul 2017. Conform cărui formular urmează să prezinte cetăţeanul declaraţia pentru anul 2016: CET15 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015 sau CET15 Anexa nr. 1 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 102 din 03.07.2017?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Administratorul nerezident al companiei din R. Moldova numit prin decizia fondatorilor are relații civile cu compania în baza unui contract de management. Serviciile sunt prestate la distantă, prin intermediul rețelelor de comunicație. Cum urmează sa fie calculate și reținute impozitele, contribuțiile sociale si medicale? Cum se aplica prevederile Convenției, daca nerezidentul nu depășește perioada de ședere de 183 de zile pe teritoriul RM?

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 4 iulie 2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. Documentul este unul din cele trei regulamente elaborate cu scopul integrării normelor ce țin de determinarea obligațiilor fiscale a impozitului pe venit într-un singur act.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

Angajatul entității pe parcursul anului a beneficiat de scutire personală, ulterior i s-a stabilit grad de dizabilitate și, respectiv, este în drept să solicite scutire personală majoră. Care este corectitudinea calculării scutirilor respective (separat sau doar una din ele), este necesar ca entitatea să efectueze un recalcul?

Ce regim fiscal al impozitului pe venit se aplică pentru plățile salariale aferente perioadei de până la tranziția la regimul special al rezidenților parcurilor pentru tehnologia informațională, precum și în cazul tranziției de la regimul special la regimul general de impozitare, în cazul în care achitarea acestora în adresa angajaților are loc după tranziție?

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Ce urmează să întreprindă contribuabilul dacă în cadrul controlului fiscal se efectuează inventarierea bunurilor și se stabilesc surplusuri sau lipsuri de active? În cadrul controlului fiscal la fața locului efectuat prin metoda de verificare totală/faptică/operativă de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), se execută, după necesitate, inventarierea bunurilor și valorilor contribuabilului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).

Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 135 din 06.11.2017, angajatorii rezidenți ai parcului IT, până la 25 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care au fost efectuate plăți în folosul angajaților, prezintă Serviciului Fiscal de Stat — Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17).

1. (29.1.14.4) Care este modalitatea de documentarea transmiterii activelor subiectului nou creat în cadrul reorganizării prin separare a persoanei juridice? 2. (29.1.14.3) Se constată oare venit ce urmează a fi reflectat în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), pentru persoanele juridice ce se află în proces de reorganizare prin separare?

Contribuabilul o va putea utiliza scutirea pentru persoana întreținută dacă, la situația de 30 septembrie și 31 decembrie 2018, va întruni anumite condiții. Ce presupun acestea? Pentru persoanele întreținute, în sensul art. 35 din Codul fiscal, suma scutirii, pe perioade fiscale, este de 8460 și 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 4500 de lei.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost astăzi aprobat de Guvern. Astfel, în anul următor vor fi implementate o serie de măsuri noi, printre care: modificarea tratamentului de impozitare a donațiilor, permiterea la deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei cu termenul de expirare mai mare de trei ani, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți etc.

Persoana fizică care crește pe lîngă casă și ulterior comercializează cu amănuntul flori s-a adresat la Serviciul Fiscal de Stat pentru a se înregistra în activitate independentă. Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să înregistreze activitatea independentă, dat fiind faptul că în cazul examinat se comercializează marfă (flori) produsă și nu achiziționată de la alte persoane?

Entitatea B SRL, în perioada anilor 2015-2016, a fost subiect al impunerii cu impozitul pe venit în modul general stabilit și a suportat pierderi fiscale în mărime de 60 000 lei și 25 000 lei, respectiv. În anul 2017 entitatea devine subiect al impunerii cu IVAO, iar pe parcursul anului 2018 din nou devine subiect al impunerii cu impozitul pe venit pe principii generale, obținând venit impozabil în mărime de 80 000 lei. Urmează a se stabili dacă, în asemenea situație, entitatea B SRL are dreptul să reporteze pierderile fiscale din perioada anilor 2015-2016?

Venitul impozabil sub formă de creștere de capital s-a modificat de la 50% la 20%. Cum urmează a fi aplicate aceste modificări în contextul celor două etape? Creșterea de capital reprezintă o sursă de venit impozabilă, care se determină ca urmare a înstrăinării activelor de capital. Este necesar să remarcăm că active de capital sunt: a) acţiunile, obligaţiunile; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

Luarea în considerare a costurilor de depozitare în scopul evaluării în vamă necesită o determinare precisă a naturii acestor plăți, și anume: modul, locul și de către cine au fost suportate. Acest aspect este dificil și deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul Mariei Bîrcă „Costuri de depozitare și tranzacții complexe de import”, în care autorul analizează cel mai frecvent abordate subiecte referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu studiu de caz și concluzii finale.