Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Legea prin care au fost operate modificări în Legea cu privire la tichetele de masă a fost publicată în Monitorul Oficial din 27 martie curent. Prima modificare ține de completarea acesteia cu două noțiuni noi — loc de muncă de bază și zi lucrătoare. Astfel, în sensul Legii nr.166, locul de muncă de bază al salariatului este cel unde durata normală a timpului de muncă constituie nu mai puțin de 6 ore pe zi.

În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 395/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare, aprobare și aplicare a tarifului reglementat pentru serviciul de operare a pieței energiei electrice. Conform documentului, mecanismul aplicat la determinarea tarifului se bazează pe următoarele principii: • asigurarea fiabilității financiare a operatorului pieței; • separarea contabilă a activității de operare a pieței energiei electrice de alte activități desfășurate de operatorul pieței;

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Impozitul pe bunurile imobiliare, pentru clădirile și construcțiile care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale în scopul impozitării se achită de către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (9) lit. a) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000, după cum urmează:

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (5) din Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal

Deținerea informațiilor şi indicilor, susținute prin probe aflate în posesia organelor de control şi a altor instituții de stat despre existența situațiilor privind încălcarea prevederilor Legii nr. 202 privind contractele de credit pentru consumatori va fi considerată temei pentru efectuarea controalelor inopinate asupra unei persoane, în baza evaluării riscurilor, precum şi pentru emiterea inspectorului delegaţiei de control. Această prevedere este inclusă în Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, odată cu publicarea în MO din 29 iunie curent a Legii nr. 94 din 31 mai 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Toate modificările şi completările operate prin această Lege ţin de informarea corectă şi deplină a beneficiarilor de credite şi protecţia drepturilor acestora.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Situația I Este în drept Societatea cu răspundere limitată să distribuie preliminar profitul anului de gestiune asociaților săi? Care este corectitudinea achitării prealabile a impozitului pe venit în cazul repartizării dividendelor? Ce obligații fiscale apar în cazul dat?

Întreprinderea X acordă salariaților săi hrană organizată în valoare de 30 lei. Poate oare acesta să înlocuiască modalitatea de asigurare cu hrană cu tichetele de masă la aceeași valoare? Se vor permite spre deducere cheltuielile pentru acordarea tichetelor de masă? Condițiile caracteristice deducerii cheltuielilor suportate de angajator pentru acordarea tichetelor de masă sunt reglementate de prevederile art. 24 alin.(191) din Codul fiscal (CF) și art.4 din Legea nr.166 din 21.09.2017.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Structura organizatorică a Consiliului Concurenței ar putea fi optimizată. În cadrul ședinței de ieri a comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost discutat proiectul hotărârii de Parlament privind aprobarea structurii organizatorice și a efectivului-limită de personal ale Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței va avea 130 de angajați, cu două unități de personal mai puțin. Comparativ cu actuala structură, rămân neschimbate subdiviziunile de bază din cadrul instituției care desfășoară acțiuni anticartel, investighează practicile anticoncurențiale și concurența neloială, monitorizează ajutoarele de stat.

Autorizaţia de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia nu va mai fi obţinută de persoana care planifică să amplaseze construcţii în zona drumului.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea termenului de exploatare al unor autovehicule permise pentru introducerea în Republica Moldova. Astfel, autorul inițiativei propune ca, în cazul interzicerii plasării sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, să fie stabilit alt termen de exploatare – 10 ani.

Executorii judecătorești vor fi obligați să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de trei zile lucrătoare de la momentul comunicării reţinerii acestora de către organele afacerilor interne. Parlamentul a votat săptămâna trecută în lectură finală un proiect de lege ce vine cu modificări la Codul de executare și la Legea privind executorii judecătorești.

În conformitate cu prevederile art. 293 alin. (5) din Codul fiscal, taxa pentru dispozitivele publicitare se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile/ notificările/ coordonările

Pentru conectarea la platforma de interoperabilitate (MСonnect), solicitantul va depune o cerere către Agenția de Guvernare Electronică. Pentru aceasta, consumatorul de date va consulta Catalogul semantic pentru a identifica activele semantice și seturile de date pe care intenționează să le consume prin platforma MConnect. În Monitorul Oficial din 12 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernulul nr. 211 din 3 aprilie 2019 privind platforma de interoperabilitate (Mconnect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de conectare la platformă.

Noțiunea de malpraxis ar putea fi inclusă în legislația națională. În Monitorul Oficial din 30 noiembrie curent a fost publicat avizul Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, prin care proiectul, cu unele propuneri suplimentare, se susține. Astfel, potrivit documentului, malpraxis este eroarea profesională săvârşită în efectuarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a lucrătorului medical, a instituţiei medicale şi a producătorului de produse medicale.